Intalnirea saşilor din comuna Şona în ”comunitatea vecinilor”
0
Satul Şona, din judeţul Alba, este ilustrativ pentru ceea ce au reprezentat saşii în istoria Transilvaniei. Când au plecat pentru o viaţă mai bună, saşii de aici au preluat cu ei multe dintre obiceiurile moştenite de la strămoşi. Le practică în Germania şi, periodic, se întorc şi acasă pentru a retrăi momente fericite din viaţa lor.
În urmă cu 40 de ani, saşii reprezentau 90 la sută din populaţia satului. Potrivit statisticilor oficiale, în Şona trăiau în 1977 un număr de 984 de cetăţeni saşi din cei aproximativ 1.000 de locuitori ai satului. Ulterior, numărul acestora a scăzut dramatic datorită migraţiei masive, cu acordul statului comunist, spre vestul Europei.
Periodic, saşii revin la Şona şi reeditează un obicei unic în Transilvania, ”La Şipote”, desfăşurat, de obicei, în duminica înainte de Rusalii. Obiceiul datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce sătenii au cumpărat terenurile agricole de la nobili. Aceştia erau interesaţi să întreţină cele opt şipote (izvoare) de pe hotarul satului, pentru a avea apă de băut atunci când mergeau la munci agricole. Din păcate, acum nu mai există niciun izvor din cele opt, odată cu plecarea saşilor acestea secând din cauza secetei şi a faptului că nu au mai fost întreţinute.
Din 1979, saşii din Şona se întrunesc în Germania tot la doi ani, constituindu-se şi acolo, în 1995, în ”comunitatea vecinilor” după modelul din satul natal. ”Comunitatea vecinilor” din care făceau parte toţi bărbaţii căsătoriţi este cea mai veche formă de organizare a saşilor. ”În Şona erau cinci astfel de comunităţi. În 1996, pentru uşurarea comunicării între saşii din Şona care locuiesc în Germania şi Austria s-a decis ca aceste zone să fie împărţite în cinci comunităţi ale vecinilor, aşa cum erau pe vremuri în sat”, afirmă preşedintele Asociaţiei Şonenilor în Germania, Hans Gartner.
Câţi saşi mai locuiesc în Alba
Potrivit ultimului recensământ în fostele localităţi săseşti din Alba mai sunt aproape 500 de locuitori etnici germani. Cei mai mulţi, 255, sunt în municipiul Sebeş, vechi burg săsesc din Transilvania. Comunităţi formate din câteva zeci de persoane care s-au declarat de etnie germană mai există în oraşele Alba Iulia, Blaj, Cugir şi în comunele Gârbova, Jidvei şi Cenade. Prezenţa cetăţenilor nemţi în cele trei oraşe este explicată prin investiţiile germane care au avut loc aici. Comunităţile săseşti originale au existat în mediul rural unde au construit case şi biserici tradiţionale, ce poate fi văzut în multe sate din zona central a Transilvaniei.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
