De ce au rămas în arest patronii de la firma Arieşul Cîmpeni: „Au avut rolul principal în săvârşirea faptelor de înşelăciune în dauna statului“

Ţimonea Mihaiu şi Ţimonea Gheorghe, patronii celor două firme de transport din Apuseni

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea deciziei prin care patronii firmei de transport călători Arieşul SA Cîmpeni au fost menţinuţi în arest în dosarul înşelăciunii de 2 milioane de euro cu bilete subvenţionate de stat. Instanţa a considerat că Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu prezintă pericol social şi că au avur rolul principal în săvârşirea faptelor de înşelăciune.

Decizia Curţii de Apel Alba Iulia a fost luată în 7 octombrie 2013. Instanţa a respins recursul patronilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu şi a admis recursurile formulate de cei patru şoferi arestaţi, iniţial, la Tribunalul Alba: Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu. Prin urmare, mandatele de arest preventiv pe o perioadă de 29 de zile au fost confirmate doar în privinţa celor doi inculpaţi care deţin firmele Arieşul Cîmpeni şi Crinul Arieş Baia de Arieş în timp ce şoferii au fost eliberaţi cu interdicţia de a părăsi ţara. Un rol important în decizia judecătorilor a contat faptul că şoferii inculpaţi au recunoscut săvârşirea faptelor.

Motivarea Curţii de Apel Alba Iulia:

„Realizând o proprie analiză a coordonatelor speţei, având în vedere şi declaraţiile date de inculpaţi în faţa instanţei de recurs, Curtea apreciază că pericolul social al lăsării în libertate există doar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu. Din ansamblul materialului probatoriu al dosarului, completat cu declaraţiile date în faţa instanţei de recurs de către inculpaţii Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu, se conturează tot mai mult ideea că este rezonabil a se presupune că cei doi inculpaţi, conducători ai societăţilor comerciale SC Arieşul SA şi SC Crinul Arieş SRL, au avut rolul principal în săvârşirea faptelor de înşelăciune în dauna statului, în timp ce ceilalţi inculpaţi, angajaţi ai primilor, au avut rolul unor pioni, ai unor executanţi.

Astfel, declaraţiile inculpaţilor converg înspre aceea că inculpaţii administratori îi presau să adune cât mai multe cupoane cu regim special de transport, care nu aveau la bază călătorii efectuate sau care aveau la bază călătorii efectuat pe distanţe mai scurte decât cele declarate în acte şi să le aducă la firmele de transport pentru a fi introduse spre decontare, cu intenţia vădită de a păgubi bugetul statului. Apărarea celor doi inculpaţi în sensul că nu ştiau despre faptul că acele cupoane nu au la bază călătorii efectuate sau că aveau la bază călătorii efectuat pe distanţe mai scurte decât cele declarate în acte nu poate fi primită în contextul în care numărul acelor cupoane este de ordinul zecilor de mii şi în contextul în care la locuinţa unuia dintre inculpaţi (Ţimonea Gheorghe) au fost găsite un număr mare de părţi din astfel de cupoane.

Acest rol pe care-l aveau cei doi inculpaţi, care erau, totodată şi principalii beneficiari ai schemei de fraudare a bugetului de stat, determină Curtea să fie de acord cu prima instanţă în aprecierea că lăsarea în libertate a celor doi inculpaţi Ţimonea, la acest moment procesual, ar perturba grav ordinea publică, prin crearea unui sentiment de nelinişte în rândul societăţii, care ar putea să conchidă că autorităţile statului nu sunt în măsură să acţioneze în mod ferm împotriva unor persoane care pun la cale fraudarea bugetului de stat la o asemenea scară.

La acest punct al analizei Curtea ţine să arate că argumentele de ordin personal ale celor doi inculpaţi Ţimonea (vârsta înaintată, peste 60 de ani, diabetul zaharat al inculpatului Ţimonea Gheorghe) nu pot, la acest moment procesual, să prevaleze interesului de prezervare a ordinii publice, în contextul în care legea procesual penală prevede remedii în cazuri de boală a persoanelor aflate în stare de arestare preventivă.

Cu privire la ceilalţi inculpaţi pentru care prima instanţă a dispus arestarea preventivă, anume inculpaţii Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu, deşi se desprinde şi cu privire la aceştia suficiente indicii care să facă rezonabilă presupunerea că au avut o participaţie destul de consistentă la săvârşirea faptelor, Curtea, dat fiind rolul lor de pioni, apreciază că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai ales în situaţia în care sunt, cu toţii, întreţinătorii unor familii modeste, care fără aportul puterii lor de muncă ar fi în mare dificultate. Deşi cu privire la inculpatul Bucea Ovidiu s-a reţinut şi existenţa condiţiilor de incidenţă a dispoziţiilor art. 148 lit. b din Codul de procedură penală, prin modalitatea concretă de comitere a manoperelor de ascundere a cupoanelor şi prin aceea că acesta a recunoscut manoperele, Curtea, văzând şi argumentele proxim mai sus arătate cu referire la rolul infracţional şi la situaţia familială, apreciază că nici acest motiv nu poate întemeia suficient privarea de libertate.

Analizând situaţia celor patru inculpaţi recurenţi, Curtea conchide că cea mai potrivită ar fi luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara faţă de aceşti inculpaţi. Pentru considerentele pertinente mai sus arătate, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu împotriva încheierii penale nr. 34/03.10.2013, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 4885/107/2013. Pentru considerentele pertinente, de asemenea, mai sus arătate, Curtea va admite recursurile declarate de inculpaţii Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu împotriva aceleiaşi încheieri, pe care o va casa doar sub aspectul soluţiei pronunţate faţă de propunerea de arestare preventivă a acestor inculpaţi şi rejudecând: În baza art. 149 indice 1 alin. 12 Cod procedură penală va respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpaţii Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu şi va lua faţă de aceştia inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi ţara.”

Prejudiciu de peste 2 milioane de euro

”Din cercetările efectuate până în prezent, s-a stabilit că reprezentanţii celor două societăţi comerciale de transport persoane din Câmpeni şi Baia de Arieş, au impus angajaţilor ce deţin calitatea de conducători auto, să realizeze venituri ţintă, pe fiecare rută de transport, prin obţinerea de bilete subvenţionate, chiar daca persoanele beneficiare ale acestora, nu au efectuat deplasări. Pentru realizarea scopului, conducătorii auto şi-au stabilit legături cu diferite persoane din localităţi situate pe rutele de transport, care in schimbul unor sume de bani, obţineau bilete de transport subvenţionate, ce erau ulterior folosite la decontare. Activităţile ilicite s-au desfăşurat începând cu anul 2009, pe rute de transport rutier de persoane de pe raza judeţelor Alba, Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj şi Timiş, iar pentru sporirea veniturilor, învinuiţii au colectat şi decontat în mod fraudulos, cupoane statistice ale biletelor speciale pentru călătorii gratuite, cu autobuzele, destinate veteranilor de război, pensionarilor şi persoanelor cu handicap”, se afirmă într-un comunicat al IPJ Alba.

Prin ordonanţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, a dispus instituirea masurilor asiguratorii, prin aplicarea sechestrului pentru sumele existente şi a popririi pentru sumele viitoare încasate de cele două societăţi comerciale cercetate precum şi instituirea masurilor asiguratorii, prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile aparţinând la 5 dintre învinuiţi şi celor două societăţi comerciale, până la concurenţă sumei de 9.862.873 lei (2.216.375 Euro).

Cu ocazia percheziţiilor efectuate, la domiciliile şi firmele persoanelor învinuite, au fost găsite importante sume de bani respectiv 121.395 Euro, 243.517 lei şi 2,300 USD, 14.080 tichete, 2 liste privind persoane cu handicap, un laptop, un calculator şi mai multe documente contabile. Dintre acestea la sediul uneia dintre firme au fost găsite 3,000 bucăţi bilete pentru pensionari şi persoane cu handicap neprocesate (care nu au fost depuse pentru decontare) şi 10.000 bucăţi bilete pentru pensionari şi persoane cu handicap procesate pe borderouri, în perioada aprilie - august 2013, dar nedecontate.

Pe aceeaşi temă:

Patronii firmei Arieşul Cîmpeni arestaţi preventiv în dosarul fraudei cu bilete de călătorie

Patron de la Arieşul Cîmpeni, către angajat: „Faci planul, altfel mergi să lucrezi la mină în Congo“. Şoferii în libertate, patronii rămân în arest