Azi e „Blue Monday“, cea mai deprimantă zi din an: cum a apărut şi cum poate fi combătută

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru că întruneşte condiţiile stabilite de un psiholog britanic, ziua de 21 ianuarie devine „lunea albastră“, cea mai deprimantă zi din anul 2019, însă specialiştii au şi soluţii pentru a o depăşi cu brio.

În 2005, psihologul Cliff Arnall, fost profesor la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, a venit cu o formulă menită să prezică cea mai deprimantă zi a anului. Ecuaţia lui sugerează că a treia zi de luni din ianuarie – care anul acesta pică pe 21 ianuarie – este cea în care nefericirea atinge punctul culminant. Drept urmare, oamenii manifestă o stare de tristeţe, de letargie şi consumă carbohidraţi în exces.

La origine, „Blue Monday“ e un concept ce aparţine unei agenţii de turism din Anglia, care a comandat şi un studiu în acest sens pentru a afla care sunt motivele pentru care oamenii sunt mai predispuşi la tristeţe în această zi.

Cercetarea a arătat că, în general, în această perioadă a anului, oamenii ajung foarte uşor cu moralul la pământ pentru că au acumulat datorii în urma cheltuielilor pentru Sărbătorile de Iarnă, ceea ce îi face mai irascibili, dar şi că readaptarea la locul de muncă, după zilele libere, se face anevoios, programul pare mai solicitant şi apar conflicte. De asemenea, motivaţia lipseşte şi, de asemenea, a trecut destul timp pentru ca hotărârile luate la sfârşit de an (cum e, de pildă renunţarea la fumat) să fi fost deja încălcate. În plus, vremea nu este prea prietenoasă, ci dimpotrivă, este foarte mohorâtă, nopţile sunt lungi, iar distanţa până la următoarea vacanţă pare extrem de mare. 

„Formula“ tristeţii din „lunea albastră“

Psihologul Cliff Arnall oferă şi o formulă matematică pentru a determina cea mai îngrozitoare zi a anului:

[W+(D-d)] x TQ/M x NA. „W“ reprezintă vremea, care de obicei este mohorâtă în a doua jumătate a lunii ianuarie. „D“ vine de la datoriile care se adună în sezonul de iarnă, cauzate de sărbători, dar şi de eventualele vacanţe, „d“ înseamnă salariul, iar în unele cazuri angajaţii mai primesc leafa abia în februarie, deoarece au luat-o în avans înaintea sărbătorilor. „T“ este timpul care a trecut de la Crăciun, iar „Q“ înseamnă timpul scurs de când au fost stabilite rezoluţiile pentru Anul Nou, de regulă suficient pentru a fi deja încălcate. În fine, „M“ semnifică nivelurile de motivaţie scăzute, iar „NA“ – nevoia de a acţiona. Formula are însă doar un rol ilustrativ, fiind lipsită de vreo valoare ştiinţifică.

Psihoterapeutul Bogdana Păcurari: „Blue Monday e un concept nesusţinut prin cercetări“

Cu toate că cercetarea nu are baze ştiinţifice, conceptul a devenit destul de popular, iar multe persoane au ajuns să se consoleze dacă au o zi proastă cu gândul că „lunea albastră“ este inevitabilă.

„Este important să ştim că «blue monday» e un concept nesusţinut prin cercetări. În primul rând, consider că acest «fenomen» a luat amploare datorită intereselor economice ale diverselor companii de a face vânzări şi a publicităţii excesive. Iar în al doilea rând, ziua de luni, începutul de an, anotimpul rece, perioada de după Sărbători au fost considerate mereu factori ce pot induce stări de tristeţe. Condiţiile meteorologice pot fi un indicator al stării noastre interioare. Tot mai multe studii recente însă aduc în vedere faptul că şi zile succesive de ploaie intensă sau căldura excesivă pot fi la fel de greu de tolerat precum vremea foarte rece. Precum alte studii spun că ziua de luni nu este cu nimic diferită faţă de alte zile ale săptămanii. Singura zi care s-a detaşat procentual pozitiv în studiu a fost cea de vineri. Prin urmare, da, putem avea stări mai greu de dus în această perioadă sau în această zi, precum putem de asemenea să le avem şi în altă perioadă din an şi acestea depind mai mult de ceea ce se petrece realmente în viaţa fiecăruia dintre noi. Există posibilitatea totuşi ca ştiind ce zi este astăzi, să găsim o explicaţie pentru starea noastră de tristeţe. Ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Dacă se întâmplă ca astăzi să simţim că ni se potrivesc câteva din atributele «blue Monday» putem profita de acest aspect şi putem merge mai adânc în interior pentru a vedea ce simţim cu adevărat. Iar dacă simţim că ne este greu de mult timp, dacă simţim că ne afectează viaţa de zi cu zi – munca, familia, relaţiile cu ceilalţi – trebuie să avem curaj să cerem ajutor“, a explicat pentru „Adevărul“ psihoterapeutul Bogdana Păcurari (foto). 

Întrebată dacă românii au mai multe motive de tristeţe decât occidentalii, speclialista a declarat: „Nu, nu cred că avem mai multe motive decât celelalte naţionalităţi. Cred însă că spre deosebire de multe ţări europene sau spre deosebire de Statele Unite, noi, românii, încă suntem la faza în care ne educăm să cerem sprijin şi ajutor pentru a trece prin stări de depresie, anxietate sau burn-out. Am fost învăţaţi că acestea nu sunt probleme reale, ba mai mult decât atât, ar fi o ruşine să cerem ajutor. De asemenea, încă suntem la etapa în care ne educăm să acceptăm ajutorul unui specialist, psiholog sau psihiatru, şi încă ne este greu să investim bani, încredere şi timp pentru a merge împreună cu un specialist spre calea vindecării“.

Remedii pentru comabaterea tristeţii

Există însă şi remedii cât se poate de simple pentru cei care simt că sunt victime ale fenomenului, iar ele pot fi aplicate pentru oricare altă „zi albastră“ de pe parcursul anului. Specialiştii recomandă expunerea cât mai mult la lumină naturală, plimbările şi exerciţiile fizice: „Nu ignoraţi importanţa luminii naturale, care ajută la stabilizarea nivelului de serotonină din organism şi duce la creşterea nivelului de endorfine, hormoni care ne asigură buna dispoziţie. Cel puţin zece minute pe zi ar trebui să le petrecem afară, în aer liber, indiferent cât de frig ar fi. Şi mai bine este ca atunci când ieşim afară să facem câteva exerciţii fizice, fie că este vorba despre alergat, dat zăpada sau o plimbare, mişcarea va ajuta la producerea endorfinelor“.

De asemenea, este benefic să ne îndreptăm atenţia către hobby-uri, fie că este vorba despre a vedea un film, a citi o carte sau a asculta muzică, dar şi să petrecem mai mult timp în compania persoane lor dragi. 

Alimentaţia joacă un rol important în starea de spirit, iar produsele bogate în magneziu, mineral care reduce iritabilitatea, sunt de folos: legume cu frunze verzi (spanac, varză), seminţe, alune, avocado, boabe de soia, banana, ciocolată, lactate, fructe uscate şi ierburi aromatice (mărar, salvie, coriandru, busuioc). 

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite