Mathilde, 100% made in România
0
Brandul pur românesc, creat şi crescut în ultimii 10 ani, şi-a făcut loc pe piaţa bucureşteană prin deschiderea primul său magazin. În spatele triumfului autohton stau doi români care au crezut în ideea lor.
Povestea brandului Mathilde a început undeva, la poalele Braşovului, prin anii 2000. Matilda Gheşea s-a mutat acolo împreună cu soţul ei, după terminarea facultăţii. Răzvan Gheşea se ocupa de afacerile sale, în timp ce Matilda crea rochii după bunul plac, pe care le vindea prietenilor. După ce a sesizat că hainele create de soţia sa au succes, dar şi nevoie de o mână organizatorică, Răzvan s-a hotărât să scoată şi profit de pe urma lor. Astăzi, Răzvan şi Matilda Gheşea sunt creierul şi inima brandului.
Haine de profil în locuri de profil
„La începutul carierei, am colaborat cu câteva fabrici de confecţii vestimentare care produceau în sistem lohn pentru branduri internaţionale precum Benetton, Miss Sixty. Această perioadă de la începutul anilor 2000 a reprezentat debutul în domeniul producţiei de haine, după care am luat hotărârea de a continua pe cont propriu. Evoluţia s-a realizat într-un ritm natural şi am fost sprijinită moral şi financiar de familie, fără a intui la acel moment potenţialul afacerii pe care urma să o dezvoltăm“, spune Matilda Gheşea pentru „Weekend Adevărul“.
Răzvan şi Matilda
Pasul către o mică afacere a fost făcut propriu-zis în 2002, când cei doi au obţinut un spaţiu de vânzare în incinta Castelului Bran. „Acolo am avut multe cliente, inclusiv din străinătate, care erau foarte entuziasmate de creaţii – am avut ocazia specială de a o cunoaşte pe cântăreaţa Pink, care
şi-a achiziţionat câteva creaţii“, povesteşte Răzvan.
Dat fiind specificul materialelor naturale personalizate prin broderii manuale, creaţiile au fost comercializate în diverse locuri cu expoziţii de profil precum Festivalul de Artă Medievală din Sighişoara, la Muzeul Satului din Bucureşti sau în Vama Veche.
Hainele create de Matilda sunt unicat sau, cel mult, serii mici, de câteva exemplare. Stilul este apropiat de influenţele boho-chic şi perioada hippie, începând de la tipar, croială până la materiale şi culori. Abordarea stilistică nu s-a schimbat de-a lungul timpului, întreaga afacere fiind construită tocmai pe aceste atribute apreciate de clientelă.
„Prin 2004, odată cu înfiinţarea societăţii, când am început să angajăm personal permanent, am închiriat un sediu de producţie şi am achiziţionat primele utilaje noi performante. Primele magazine deschise au fost cel sezonier de la Vama Veche, în 2005, şi cel din Constanţa. Ulterior, în 2006, a venit rândul magazinului stradal din centrul Braşovului“, spune Răzvan.
Ţinta: Franţa
Cel de-al şaptelea magazin, deschis pe Calea Magheru din Capitală, face parte dintr-o strategie de extindere. La nici zece ani de la deschiderea primului magazin, Mathilde a devenit un brand de sine stătător, recunoscut pentru creaţiile sale ieşite din tiparul tendinţelor. Ceea ce iniţial a început ca o pasiune legată de croitorie a unei tinere s-a transformat într-o afacere cu rădăcini româneşti, dar cu crengi care se întind departe.
„Piaţa din Bucureşti este doar o etapă, poate cea mai importantă pe plan naţional, din strategia noastră de dezvoltare. Scopul final este ca, după promovarea şi comercializarea creaţiilor Mathilde pe întreg teritoriul României, să inaugurăm primele reprezentanţe în afara ţării, în marile capitale ale modei. Creaţiile au primit de-a lungul timpului feedback pozitiv atât de la turiştii străini care au vizitat România, cât şi de la cetăţenii români stabiliţi în afara ţării, lucru care ne încurajează să analizăm oportunitatea deschiderii unui prim punct de vânzare în afara ţării, posibil în Franţa“, a mărturisit Răzvan.
Dar asta nu ar schimba cu nimic reţeta afacerii. Creaţiile ar trece tot prin mâna Matildei, realizate împreună cu angajaţii ei de la fabrica brandului. „Am închiriat locul şil-am extins constant prin investiţiile din ultimii ani, fapt care ne-a permis creşterea organică a afacerii până în momentul actual. Însă ne apropiem de limitele actualei locaţii, prin prisma dezvoltării constante. Avem în vedere construcţia unui facilităţi proprii de producţie, localizate tot în Braşov“, spune omul de afaceri.
Mathilde înseamnă, la această oră, 50 de angajaţi, şapte magazine şi o cifră de afaceri de aproape 700.000 de euro. În viitorul apropiat, brandul va beneficia şi de sistemul vânzărilor online, fiind una dintre cele mai uşoare căi spre publicul internaţional.
Contra curentului
În ciuda faptului sau poate tocmai pentru că produsele nu au legătură cu tendinţele comerciale, fiind uşor atemporale, brandul a reuşit să urce constant pe o piaţă dominată de retaileri internaţionali.
Competiţia hainelor realizate la Braşov este mai mult pe hârtie. „Noi producem creaţii vestimentare originale, în serie limitată, astfel că suntem undeva, în nişa dintre brandurile de serie şi brandurile unicat. Este o piaţă al cărei public este în creştere, de aceea credem că orice competiţie este benefică dacă ne dorim dezvoltarea segmentului şi în România“, este de părere Matilda.
Trei poveşti de succes
Scriu în „Weekend Adevărul“ de la prima sa apariţie. Am spus poveştile a numeroase branduri străine, unele cu adevărat captivante, vezi Vivienne Westwood, Margiela şi Isabel Marant. Alte poveşti despre reţete plicticoase, dar sigure ale corporaţiilor de a transforma un singur obiect într-o mină de aur. Zeci de poveşti despre succesul americanilor, francezilor, nemţilor, italienilor, japonezilor şi al multor altora. Poveşti de succes românesc? Trei. Şi nu pentru că nu există interes, dimpotrivă. Există chiar un soi de subiectivism pe care nu am cum să-l ascund când vine vorba de succesul românesc.
De când relatez orice amănunt despre modă în acest ziar (încă) stufos, am putut să spun povestea a trei branduri româneşti transformate într-o afacere de sute de mii de euro: Maria Lucia Hohan, TinaR, şi acum, Mathilde. Altfel, am scris despre zeci de designeri români care încă mai caută calea către o afacere sigură şi stabilă.
Dar cei trei de mai sus au depăşit graniţele provizoriului, ocupându-se astăzi de strategii de extindere internaţională. Nu înseamnă că sunt cei mai buni sau că printre cei care încă nu au magazine proprii nu există potenţial. Absolut deloc. Înseamnă doar că numărul exemplelor noastre este doborât fără milă de exemplele de afară. Dar nici asta nu este abordarea sănătoasă. Ci aceea că, până acum, am apucat să scriu trei poveşti minunate despre succesul românesc.
Se încarcă comentariile...
