Piercingul în zone intime, secretele extravaganţei estetice. Cât de mult doare plăcerea?

Siguri de efectele pleziriste sau pur şi simplu curioşi, tot mai mulţi tineri apelează la înfrumuseţarea metalică a unor zone la care doar cei privilegiaţi au acces. Se ia o tijă care nu trebuie să depăşească grosimea de 1,6 milimetri...

Întâi de a analiza această zonă gri, tabu, a optimizărilor metalice, trebuie să spunem că piercingul nu a fost, dintotdeauna, un nărav al vârstei ori materializarea teribilismului în locuri mai mult sau mai puţin vizibile. Nu, nu a fost aşa. Obiceiul este vechi de peste 5.000 de ani. În insula Borneo, de pildă, piercingul genital a fost confirmat în rândul bărbaţilor, care îşi implantau oase subţiri în gland. Chiar şi în vechea Kamasutra, textul sanscrit care stabilea regulile dragostei şi ale senzualităţii în societatea hindusă, se „vorbeşte“ despre împodobirea cu bijuterii.

Aglaja Stirn, de la Spitalul Universitar de Medicină Psihosomatică şi Psihoterapie din Frankfurt, Germania, spune, într-un articol publicat în jurnalul medical „The Lancet“, că sunt false teoriile potrivit cărora cultura arabă, africană sau greacă ar fi fost promotorul unor astfel de obiceiuri. Nu, nu este aşa, crede Aglaja Stirn.

Începând cu anii 1970, în societăţile occidentale, argumentează Stirn, fenomenul a luat amploare, întrucât europenii au vrut, pur şi simplu, să redescopere practicile străvechi datorită exotismului lor. Aceştia erau puternic influenţaţi de curentul punk ori făceau parte din comunitatea LGBT, arată profesorul universitar Aglaja Stirn. Totuşi, obiceiul exista în societate, deşi mai degrabă insular, încă din secolul al XIX-lea. Prinţul consort Albert, soţul reginei Victoria, avea un piercing celebru în zona genitală, tot din raţiuni de ordin estetic: pentru a preveni o proeminenţă necuviincioasă atunci când purta pantaloni strâmţi. „Dressing ring“, aşa cum era numit în vremea respectivă tipul de piercing, este mai bine ştiut astăzi drept „Piercingul Prinţul Albert“.

Care este locul piercingului intim astăzi?

Astăzi, după toate datele saloanelor de piercing, majoritatea celor care apelează la această metodă de a-şi decora corpul sunt tineri. Scopul poate fi deopotrivă unul estetic sau unul practic: un piercing poate fi ingredientul special al unei dimineţi sau nopţi nebune, nebune de tot. Aceste accesorii ar putea stimula decisiv relaţia dintre parteneri.

Cardiacii spun „Nu!“

Deşi sexologii şi amatorii de provocări recomandă această practică, spunând că efectul este, ca-n reclamele la iaurt, plăcerea garantată, majoritatea medicilor avertizează că riscurile la care se expun aceste persoane trebuie cunoscute cu necesitate. Să le luăm la mână.

Persoanele care se expun la cele mai mari pericole dezvelindu-şi zonele intime întru realizarea piercingului sunt cele cu insuficienţă cardiacă şi cele lipsite de imunitate. Orice persoană care a suferit o operaţie pe cord sau are un defect congenital de inimă ar trebui să facă o vizită medicului înaintea angajatului la salon.

De altfel, apriori este recomandat un tratament antibiotic, pentru a preveni o eventuală inflamaţie, întrucât înţeparea pielii poate cauza o inflamaţie a peretului interior al inimii (endocardită). Un grad ridicat de îmbolnăvire a fost identificat în rândul persoanelor cu diabet ori care urmează un tratament sub corticoterapie. În plus, este binecunoscut faptul că persoanele alergice la nichel ar trebui să se gândească de două ori înainte de a intra în salonul de piercing.

150 de lei este preţul unui piercing intim. Valorificarea sa depinde însă de fiecare persoană.

Întrebările poate frivole cu privire la efectele, riscurile, confortul şi, de ce nu?, efectul pe care l-ar putea avea sunt ridicate, cu deosebit interes, şi pe site-uri, şi în blogosfera ce se adresează cu precădere adolescenţilor întru formarea şi educarea lor.

Ce recomandă „medicii“ pe site-urile pentru adolescenţi

De pildă, pe portalul „Toţi pentru unu“, sub pseudonimul-anagramă „SBT“, o adolescentă rupe tăcerea: „E vreo fată care are piercing în? Prietenul meu încearcă să mă convingă să-mi fac unui, dar nu ştiu. Doare? Ce senzaţie ai când faci sex cu piercingul? (sic!)“. Şi pentru cel mai bun răspuns, oferă „binemeritata fundă“, o recompensă virtuală de preţ pentru utilizatorii site-ului. Aceştia, deşi înţeleg că este dificil de realizat un act sexual cu un obiect atât de mic, îi răspund numaidecât. „Ţi se agaţă în haine“, „Pune-l pe el să-şi facă mai întâi! În stângul.“, „Tatuajele şi piercingurile sunt semne tribale, de proprietate. Tu eşti liberă?“, sunt câteva răspunsuri „la prima mână“.

La o privire mai atentă în această zonă a întrebărilor despre extravaganţele estetice, utilizatorul „Medebe“, care se recomandă drept medic, tranşează problema: „Riscul major este de rănire a terminaţiilor nervoase clitoridiene, care au o foarte mare densitate în zonă, mult mai multe decât în glandul penian. Un alt risc este de a produce o stimulare excesivă a clitorisului, asfel încât să nu mai poţi merge normal, sau să simţi o senzaţie de plăcere/discomfort (sic!) Şi când nu îţi doreşti, de exemplu când porţi blugi strâmţi sau când megi cu maşina. Un alt risc este cel de infecţie, deoarece zona vulvei este contaminată cu bacterii de tot felul. Apoi, se poate sparge prezervativul!“.

Ce trebuie să ştiţi înainte de decizia finală

În primul rând, trebuie ales un salon profesionist. Chiar dacă e mai scump, veţi avea siguranţa dată de experienţa persoanei din faţa dumneavoastră.

Acele de unică folosinţă sunt esenţiale, iar celelalte instrumente trebuie sterilizate pe loc, într-un sterilizator. Aşa veţi reduce din pericolul de a vă infecta cu hepatita B, C sau HIV.

Cereţi informaţii cu privire la tratamentul de după piercing. Cum se tratează, când se vindecă, explicat, totul.

Nu acceptaţi perforarea cu pistol. Dacă vi se spune că aceasta este cea mai bună metodă, renunţaţi! În afară de lobul urechii, nu, nu este.

Nu vă faceţi piercing decât dacă sunteţi perfect sănătoşi şi odihniţi. De asemenea, asiguraţi-vă că aţi mâncat bine înainte. Piramida nevoilor lui Maslow nu trebuie neglijată!

Nu scoateţi piercingul dacă s-a infectat! Mergeţi, de urgenţă, la un medic specialist, nu vă încredeţi în intuiţia şi cunoştinţele proprii.