Cum se văd de peste Atlantic primele 100 de zile ale administraţiei Trump

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Donald Trump Foto: Getty Images
Donald Trump Foto: Getty Images

Donald Trump a devenit oficial preşedinte al Statelor Unite în urmă cu 100 de zile, un termen la împlinirea căruia specialiştii trag linie şi analizează, cum se obişnuieşte în cazul fiecărui nou lider al Casei Albe, care a fost impactul politicii duse de noua administraţie de la Washington. Experţi ai German Marshall Fund au evaluat modul în care au fost percepute, inclusiv la Bucureşti, primele luni ale preşedinţiei miliardarului republican.

Dacă există un consens referitor la primele 100 de zile ale administraţiei Trump acesta este că nu există un consens dincolo de incertitudine, notează The German Marshall Fund of the United States (GMF) într-un editorial pe această temă semnat de mai mulţi experţi ai organizaţiei. 

Temerile aliaţilor nu au fost confirmate, însă, în acelaşi timp, speranţele că preşedintele Donald Trump va fi mai predictibil şi mai moderat decât candidatul Donald Trump s-au dovedit deşarte.

Loviturile aeriene americane asupra unei baze din Siria venite ca răspuns la atacul cu arme chimice din data de 4 aprilie ce a fost atribuit forţelor regimului Bashar al-Assad au fost salutate de multe voci din SUA şi din ţările aliate drept un semn al puterii şi angajamentului Washingtonului.

Trump şi-a mai temperat criticile referitoare la alianţele SUA, iar apărătorii alianţei transatlantice din Congresul american au fost vocali – ambele aspecte fiind considerate semnale liniştitoare. 

Însă atitudinea „America First“ („America pe primul loc“, n. red.), inclusiv în ceea ce priveşte priorităţile în materie de cheltuieli şi de comerţ, provoacă în continuare îngrijorări în rândul multor aliaţi. 

În acest context, experţi ai GMF din şapte capitale au făcut o evaluare a primelor 100 de zile ale administraţiei Trump în materie de politică externă.

Washingtonul se distanţează de şeful său

Preşedintele Donald Trump rămâne în continuare în dezacord cu o bună parte din grupul fundamental al Washingtonului cu atribuţii în domeniul politicii externe. El nu a luat încă măsuri pentru a face cea mai mare economie a lumii mai dinamică, iar pe americani mai prosperi. Însă faptul că este dispus să intensifice acţiunile militare în Siria şi în Afganistan şi să înfrunte jocurile regionale de putere ale unor state revizioniste creează oportunităţi pentru rezolvarea unor conflicte complexe începând din Levant şi până în Coreea de Nord, consideră Daniel Twining, director al programului Asia al GMF.

Pe de altă parte, Trump, care în timpul campaniei electorale s-a pronunţat în favoarea unor relaţii mai bune cu Moscova, ar putea deveni primul preşedinte american din ultimele două decenii care nu va urmări o „resetare“ a relaţiilor cu Rusia din cauza constrângerilor generate de investigaţiile privind amestecul Kremlinului în alegerile prezidenţiale americane.

Totodată, Casa Albă ar vrea să remodeleze relaţiile economice SUA-China într-un mod ce nu a mai fost încercat până acum. Ca urmare, motive de îngrijorare există în continuare, în special în ceea ce priveşte agenda comercială a administraţiei. 

Însă SUA se repoziţionează ca o putere ce trebuie luată în calcul în această lume periculoasă, după ce mulţi au considerat că preşedintele Obama a renunţat la rolul SUA de garant global şi după o campanie politică în care Statele Unite au fost prezentate mai degrabă ca o victimă a globalizării decât ca un motor, adaugă Daniel Twining.

Bruxelles-ul, nedumerit

Bruxelles-ul pune mare preţ pe parteneriatele internaţionale tradiţionale, iar preşedinţia Trump a fost privită de la bun început cu îngrijorare, indiferent dacă a fost vorba despre politicile comerciale sau despre cele de apărare.

Numai că în ultimele săptămâni tonul dezbaterilor a devenit mai moderat. Asta şi pentru că noua administraţie de la Casa Albă a încercat într-o anumită măsură să-i liniştească pe liderii UE şi NATO, asigurându-i că Europa şi parteneriatul cu Europa contează. 

La 100 de zile de la preluarea mandatului prezidenţial de către Donald Trump este clar că administraţia sa este mult mai puţin revoluţionară în practică decât a sugerat retorica de campanie, consideră expertul în politică externă Ian Lesser, vicepreşedinte al GMF.

Totuşi, adaugă el, stilul preşedintelui Trump nu este tocmai lămuritor pentru Europa. Pe de altă parte însă, atacul aerian american din Siria a fost interpretat de mai mulţi oficiali europeni drept un semn că SUA îşi continuă angajamentul pentru securitate în vecinătatea Europei.

În perioada următoare, liderii de la Bruxelles ar putea avea mai puţine temeri în privinţa izolaţionismului SUA, însă ar putea fi ceva mai îngrijoraţi referitor la unilateralismul american, adaugă Ian Lesser. 

Continuarea relaţiei speciale cu Parisul

Primele 100 de zile ale administraţiei Trump nu au avut un impact fundamental asupra relaţiei dintre Paris şi Washington, ceea ce poate fi explicat prin faptul că relaţia Franţei cu Statele Unite este bazată în special pe pragmatismul reciproc şi pe interesele strategice comune, mai ales în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului.

Potrivit directoarei biroului GMF din Paris, Alexandra de Hoop Scheffer, şi expertului în securitate transatlantică Martin Quencez, relaţiile bilaterale Franţa-SUA au cunoscut trei luni de continuitate, păstrându-se nivelul de cooperare în materie de apărare şi de securitate.

Totuşi, preşedintele SUA rămâne un partener imprevizibil din perspectiva Franţei, mai ales că primele decizii luate de acesta nu au ajutat pe nimeni să-i înţeleagă viziunea. 

Dar în contextul în care acţiunile împotriva terorismului rămân o prioritate strategică atât pentru Paris, cât şi pentru Washington, relaţiile dintre Franţa şi SUA ar putea constitui un rar exemplu de o „oarecare stabilitate“, consideră cei doi experţi. 

Berlinul nu speră la prea multă cumpătare

În Germania puţini sunt cei care îi dau credit preşedintelui Donald Trump, chiar dacă recent el a avut cuvinte de apreciere la adresa NATO, a criticat în mod neaşteptat Rusia şi chiar a încercat într-un fel să se înţeleagă cu Angela Merkel, cancelarul federal german. 

„De fiecare dată când scrie pe Twitter îl auzim pe RealDonaldTrump. Şi ca urmare ştim că RealDonaldTrump este cel care îl sună pe preşedintele Erdogan pentru a-l felicita pentru un viraj de succes spre autoritarism. Putem fi siguri: vor mai urma multe“, consideră Thomas Kleine-Brockhoff, vicepreşedinte al GMF.  În opinia sa, am putea să ne aşteptăm, printre altele, la un dispreţ mai mare faţă de libertatea individuală, la o doză mai mare de naţionalism şi la o neglijare mai puternică a vechilor alianţe.

„După 100 de zile de Donald Trump, Statele Unite s-au transformat într-o sursă de nesiguranţă globală, de aceea 100 de zile par 100 de ani“, afirmă Thomas Kleine-Brockhoff.

România, uşurată, dar şi îngrijorată

Aflându-se la graniţa de est a Uniunii Europene şi a NATO, România este serios preocupată de securitatea din regiune şi de acţiunile Rusiei de aici, notează Alina Inayeh, directoare a Black Sea Trust for Regional Cooperation.  Potrivit ei,  primele 100 de zile ale administraţiei Trump au adus un sentiment de uşurare în această privinţă, în contextul în care mult temuta reconciliere dintre SUA şi Rusia pare să urmeze o cale „mai strategică“ decât au dat de înţeles discursurile electorale.

O reconciliere rapidă şi neadecvat concepută „ar fi transmis un semnal îngrijorător în Europa de Est, în special în ţări ca România, un actor major în domeniul securităţii în regiune şi, în consecinţă, frecvent ameninţat de Rusia“, consideră Alina Inayeh.

Totuşi, la Bucureşti există îngrijorări legate de propunerile de reduceri privind asistenţa externă avansate de noua administraţie. Dacă această măsură va fi luată, se va elimina un element major de susţinere a progresului economic şi social, adaugă directoarea Black Sea Trust for Regional Cooperation.

„Un aliat ferm al Statelor Unite în ultimii 26 de ani, România caută să aprofundeze acest parteneriat strategic şi să adauge o componentă economică mai viguroasă. Rămâne de văzut cum politicile economice şi comerciale ale noii administraţii vor afecta eforturile României în această privinţă“, conchide Alina Inayeh.

Polonia încearcă să-l descifreze pe Trump

Discursurile electorale ale lui Trump privind „învechita“ Alianţă Nord-Atlantică şi reconcilierea cu Rusia lui Putin au stârnit îngrijorări în multe ţări din Europa Centrală. Însă după retragerea generalului Flynn a devenit mai clar faptul că o înţelegere rapidă cu Rusia ar avea un cost politic prea mare pentru tabăra Trump, astfel că îngrijorările Varşoviei au scăzut într-o oarecare măsură, afirmă Michal Baranowski, director al biroului GMF din Varşovia. 

Atacul american cu rachete asupra unei baze din Siria le-a dat multora speranţa că politica externă a lui Trump ar putea fi totuşi o continuare a tradiţionalei politici republicane de a-i înfrunta pe „băieţii răi“ şi de angajare alături de aliaţi, consideră Michal Baranowski.

„Dacă următoarele 100 de zile ar semăna mai mult cu ultimele 20 de zile şi nu cu primele 80, atunci ar fi veşti bune pentru aliaţii SUA din flancul estic al NATO“, adaugă directorul biroului GMF din Varşovia.

Turcia rămâne optimistă

Ankara a privit cu optimism de la bun început preşedinţia lui Trump, care a vorbit adesea despre „poporul împotriva elitelor“. Cercurile guvernamentale din Turcia au reacţionat bine la această idee.

Frustrat din cauza faptului că administraţia Obama nu a fost alături de Turcia în timpul tentativei de puci din vara anului trecut, guvernul de la Ankara a sperat că preşedintele Trump va înţelege mai bine Turcia şi va colabora îndeaproape cu preşedintele Erdogan, afirmă directorul biroului GMF din Ankara, Özgür Ünlühisarcıklı. Potrivit lui, tocmai aceste aşteptări i-au determinat pe liderii turci să nu critice vehement „interdicţia care îi vizează pe musulmani“.

După 100 de zile de la preluarea mandatului de către Trump, optimismul Ankarei s-a mai temperat, dar nu a dispărut. Chiar dacă noua administraţie de la Washington nu a făcut paşi concreţi care să răspundă aşteptărilor Turciei, din perspectiva Ankarei, măcar nu a continuat linia administraţiei Obama de a dezaproba regresul democratic al Turciei, consideră expertul GMF. 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite