Cum a ajuns Zelea Codreanu în mijlocul protestelor extremist-rasiale din SUA

Cum a ajuns Zelea Codreanu în mijlocul protestelor extremist-rasiale din SUA

Matthew Heimbach, un adept al supramatiei albe si admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu FOTO Guliver / Getty Images / Chip Somodevilla

Statele Unite fierb după violenţele de la Charlottesville (Virginia), petrecute în cursul unui miting al extremei drepte. Unul dintre animatorii ei este un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Focarul de tensiune de la Charlottesville a explodat la sfârşitul săptămânii trecute, după luni bune de frământări. Acest oraş universitar din Virginia, considerat o enclavă progresistă într-un spaţiu conservator, cu un primar evreu şi un şef de poliţie de culoare, a fost teatrul unor incidente violente între extremişti de dreapta reuniţi în jurul statuii generalului Robert E. Lee (1807-1870), care urmează să fie dărâmată de municipalitate, şi contestatari ai acestora, în mare parte membri ai mişcării antirasiste Black Lives Matter. Punctul culminant a fost atins în momentul în care un militant al extremei drepte a intrat cu maşina în contramanifestanţi, ucigând o femeie şi rănind alte 19 persoane. Ucigaşul este James Alex Fields Jr., un tânăr de 20 de ani fascinat de Adolf Hitler, iar unul dintre cei care l-au susţinut imediat în faţa tribunalului este Matthew Heimbach, un bărbat care spune că a găsit inspiraţie în ideile şi faptele lui Corneliu Zelea Codreanu.

Momentul atacului cu maşina de la Charlottesville FOTO EPA

Noua faţă a extremei drepte americane

„Demonstraţia de la Charlottesville arată fără niciun dubiu cum a evoluat extrema dreaptă americană, o coaliţie de vechi şi noi grupări care militează pentru supremaţia albilor“, comentează „The New York Times“ episodul care a pus pe jar Statele Unite. „Newsweek“ face portretul „noii generaţii de naţionalişti albi“, referindu-se la tineri precum Fields Jr. şi Heimbach.

Potrivit presei americane, Alex James Fields jr. este un tânăr rezervat, cu accese de violenţă şi pasionat de Adolf Hitler. El s-a arătat interesat mai ales de tacticile militare folosite de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a încercat să intre în armata americană, însă nu a reuşit, fiind declarat inapt. Acum este anchetat pentru crimă.

Alex James Fields Jr. (primul din dreapta), la mitingul extremei drepte de la Charlottesville FOTO USA Today

Unul dintre cei care şi-au manifestat imediat susţinerea pentru el este Matthew Heimbach, care a apărut la tribunal cu un tricou inscripţionat cu imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu şi mesajul „Prezent“. Într-un interviu acordat în 2015, Heimbach, identificat printre organizatorii mitingului de la Charlottesville, s-a declarat un admirator al fostului legionar român şi al mişcării acestuia. În opinia sa, Zelea Codreanu nu a fost un fascist şi nicil el nu este un neonazist. „Legiunea avea misiunea de a salva suflete prin revitalizarea Bisericii Ortodoxe în România“, a afirmat Heimbach, subliniind că a fost în ţara noastră şi a vorbit despre Mişcarea Legionară cu câţiva vârstnici.

Trump, în faţa celei mai mari provocări

Chemat  de senatorul republican Marco Rubio să denunţe „un act de terorism din partea extremei drepte“, o formulă acceptată pe larg, preşedintele american Donald Trump a ezitat mult timp. În prima intervenţie asupra violenţelor de la Charlottesville, liderul de la Casa Albă a condamnat „ura şi habotnicia“ ambelor tabere. Însă această reacţie a fost puternic contestată, preşedintele american fiind presat să ia în colimator expres extrema dreaptă. După două zile şi multe critici, întreţinute în special de primarul din Charlottesville, Donald Trump a schimbat tonul şi a calificat rasismul ca fiind ceva „rău“. „Iar cei care provoacă violenţă în numele său sunt infractori şi ucigaşi, inclusiv KKK (Ku Klux Klan), neonaziştii, militanţii pentru supremaţia rasei albe şi alte grupări care promovează ura“, a adăugat preşedintele american.

Trump a enumerat astfel toate cele trei elemente ale extremei drepte prezente Charlottesville, elemente care l-au susţinut în campania prezidenţială şi îl au ca reprezentant la Casa Albă pe consilierul special  Steve Bannon.

Donald Trump (stânga), alături de consilierul său Steve Bannon FOTO AFP/ Getty Images

Însă reacţia preşedintelui american a fost considerată prea târzie, iar unii dintre colaboratorii săi au preferat să se distanţeze de el. Ultimul de pe această listă este Kenneth Frazier, directorul grupului farmaceutic Merck, care a renunţat la postul de consilier economic. El a demisionat în semn de protest faţă de „intoleranţă şi extremism“.

În opinia lui Jean-Eric Branaa, un profesor specializat în societatea americană, Donald Trump se află în prezent în faţa „celei mai mari provocări a preşedinţiei sale, una pe care nu anticipat-o“.

citeste totul despre: