Alegeri SUA 2016. Cine ar fi un preşedinte mai bun pentru Europa: Hillary Clinton sau Donald Trump?
0
O victorie a lui Trump ar afecta puternic legăturile cu Europa, fiindcă magnatul percepe UE drept un grup de state în declin. Hillary ar fi mult mai interesată de relaţiile cu Europa, deşi are alte priorităţi.
Bătălia pentru şefia Casei Albe dintre democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump este departe de a fi tranşată, sondajele de opinie indicând diferenţe foarte mici între cei doi, uneori chiar încadrate în marja de eroare.
Anul acesta, lupta pentru şefia Biroului Oval, care a spart tiparele, este urmărită cu un deosebit interes de liderii întregii lumi, dar mai ales de cei ai Europei, întrucât o victorie a lui Trump ar afecta puternic relaţiile transatlantice. Dar schimbări ar urma să aducă şi venirea lui Clinton la conducerea Statelor Unite.
Într-o analiză despre consecinţele pe care ar urma să le aibă asupra Europei rezultatul votului de mâine din SUA, publicată de Euractiv.com, expertul Michael Leigh de la German Marshall Fund of the United States notează că alegerile din acest an au loc în circumstanţe speciale atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Europa.
Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de turbulenţe care pornesc de la instabilitatea zonei euro şi de la disensiunile create de criza migraţiei şi ajung până la potenţiala ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar, votată de britanici la referendumul din 23 iunie.
Iar în acest context unii lideri europeni nu se feresc să vorbească public despre o eventuală dezintegrare a Uniunii, mai ales că partidele „insurgente“ s-ar putea bucura de un sprijin considerabil la alegerile de anul viitor din Franţa, Germania şi Olanda.
Dar şi Statele Unite se confruntă cu provocări similare. Creşterea economică este mai mică de 1,5%, populiştii dau vina pe imigraţie pentru pierderea locurilor de muncă, iar candidaţii politici „insurgenţi“ au plasat sistemul politic în defensivă.
Trump, lipsit de respect pentru Europa
O victorie a republicanului Donald Trump ar avea consecinţe grave pentru Europa. Ca preşedinte, miliardarul ar întrerupe cursul normal al relaţiilor transatlantice. El nu are încredere în aliaţi, în unii vede mai degrabă profitori şi pune la îndoială unul dintre principiile de bază ale NATO - un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.
În plus, Trump a salutat Brexitul (ieşirea Marii Britanii din UE, n. red.) şi percepe blocul comunitar drept un grup de state în declin.
În timp ce simpatia lui pentru democraţiile europene este redusă, admiraţia sa pentru lideri puternici ai lumii, dar mai ales pentru preşedintele rus, Vladimir Putin, este la cote ridicate. Trump este împotriva sancţiunilor şi chiar ar dori o împăcare cu Rusia, unde, în ciuda numeroaselor dezminţiri, are legături de afaceri.
Alegerea lui în fruntea Statelor Unite le-ar pica foarte bine populiştilor europeni şi chiar le-ar creşte şansele de a avea succes.
Unii europeni consideră însă că, odată ce ar ajunge în funcţia supremă, Donald Trump şi-ar mai tempera atitudinea, pus fiind în faţa atribuţiilor de zi cu zi. Dar preşedintele SUA are multe prerogative, mai ales în calitate de comandant suprem al forţelor armate, astfel că sunt mici şansele ca opiniile lui Trump să se schimbe, consideră Michael Leigh.
Clinton, mai interesată de Europa decât Obama
Mulţi europeni ar răsufla uşuraţi în faţa unei victorii a democratei Hillary Clinton, aşteptând ca sub conducerea ei America să acorde mai mult interes Europei, după ce Barack Obama s-a îndreptat spre Asia.
În mod cert, scrie analistul de la German Marshall Fund, Europa ar prezenta un interes mai mare pentru Hillary Clinton decât a prezentat pentru actualul lider de la Casa Albă, dar nu trebuie uitat că ea s-a numărat printre autorii politicii „pivot în Asia“, ce a fost dictată de geopolitică, economie şi demografie.
În plus, europenii trebuie să fie pregătiţi pentru faptul că Hillary Clinton ar urma să aibă alte priorităţi, având în vedere starea de spirit a alegătorilor care s-au îndreptat spre Trump şi chiar spre contracandidatul ei din alegerile interne din Partidul Democrat - Bernie Sanders. Chestiunile care îi macină pe americani - printre care sistemul de sănătate, inegalitatea de gen şi cea legată de venituri - vor ocupa primul loc pe agenda ei.
Pentru europeni, principala diferenţă în materie de politică externă a Statelor Unite într-o eventuală administraţie Clinton ar putea viza Rusia. Fosta primă doamnă s-a confruntat cu atacuri dure venite din partea presei ruse şi cu atitudini de superioritate venite din partea liderilor ruşi, în special din partea preşedintelui Vladimir Putin.
Atacurile cibernetice care i-au vizat campania au completat tabloul. Aşa că va răspunde ferm provocărilor Moscovei în zona ţărilor baltice, în Ucraina, Siria sau chiar în alte părţi ale lumii, estimează Michael Leigh.
Ca preşedinte, Hillary Clinton îi va percepe pe europeni drept principalii aliaţi şi parteneri. Dar va fi o relaţie care va depinde şi de îndeplinirea angajamentelor europenilor privind contribuţia de 2% din produsul intern brut pentru apărare şi securitate. În caz contrar, ar putea să nu sară în ajutorul lor fără să pună întrebări.
În privinţa Brexitului, este puţin probabil ca Hillary Clinton să acorde prioritate unui acord comercial cu Marea Britanie în faţa unuia cu Uniunea Europeană.
Totodată, administraţia ei ar colabora strâns cu statele şi instituţiile europene pentru combaterea terorismului, în domeniul securităţii cibernetice, schimbărilor climatice, dar şi în privinţa altor provocări specifice secolului XXI.
Pentru europeni, o preşedinţie Clinton ar fi o variantă mult mai bună decât o preşedinţie Trump. Însă pentru ca relaţia cu Hillary Clinton să decurgă lin şi pentru a o menţine implicată pe democrată, europenii trebuie să-şi rezolve propriile probleme şi să aducă un suflu nou proiectului european.
Se încarcă comentariile...
