Alegeri SUA 2016. Momente-cheie în scandalul e-mailurilor lui Hillary Clinton

Decizia FBI de a redeschide dosarul privind folosirea unui server privat de e-mail de către Hillary Clinton în perioada în care a fost secretar de Stat reprezintă o lovitură grea pentru campania sa electorală, cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegeri, şi ultimul episod dintr-o saga care durează de ani de zile, scrie ABC News, care prezintă o cronologie a principalelor evenimente din acest scandal.

2000

Hillary Clinton a fost înregistrată spunând unui donator că nu îi place să folosească e-mailul. Înregistrarea, făcută de donatorul Peter Paul, o arată pe Clinton atunci senatoare de New York, mărturisind că evită să folosească e-mailurile de teamă că acestea lasă urme. “După cât am fost anchetată, ştiţi, de ce-aş face-o? Nici măcar nu vreau. De ce aş vrea vreodată să folosesc e-mailul?”, a declarat Clinton. “Vă puteţi imagina?”, a adăugat ea.

2005

Departamentul de Stat a redactat Manualul pentru Afaceri Externe, în care a stipulat că angajaţii pot folosi conturi private de e-mail în calitate oficială numai dacă predau e-mailurile respective pentru a fi stocate în computerele guvernamentale.

De asemenea, codul de procedură prevede că angajaţii Departamentului de Stat nu au dreptul să includă informaţii “sensibile, dar neclasificate” în e-mailurile private, cu câteva excepţii bine definite.

2007

În plină cursă pentru alegerile din 2008, Clinton a criticat administraţia Bush pentru că a folosit conturi de e-mail neguvernamentale.

“Constituţia noastră este distrusă. Ştim despre înregistrările secrete. Ştim despre tribunalele militare secrete, ştim despre conturile secrete de e-mail de la Casa Albă”, a spus Clinton într-un discurs rostit la un miting electoral din 2007.

2008

O mare parte din misterul care înconjoară e-mailurile lui Clinton vine din faptul că o adresă IP asociată domeniului clintonemail.com pe care l-ar fi folosit ea a fost înregistrată, pe 1 februarie 2008, pe numele Eric Hoteham.

Nu există niciun document public care să ateste existenţa acestei persoane şi este posibil să fi fost doar o greşeală de scriere a numelui lui Eric Hothem, un fost consilier al lui Clinton din perioada în care era Primă Doamnă. În prezent, Eric Hothem lucrează la JP Morgan în Washington, D.C.

Adresa IP pentru clintonemail.com, precum şi altele înregistrate pe numele Hoteham sunt legate de adresa locuinţei familiei Clinton din Chappaqua, New York.

2009

Justin Cooper, un consilier vechi al fostului preşedinte Bill Clinton, a înregistrat domeniul clintonemail.com pe 13 ianuarie, cu aproximativ o săptămână înainte ca Hillary Clinton să fie numită secretar de Stat, pe 21 ianuarie.

În acelaşi an a mai intrat în vigoare o regulă privind folosirea e-mailurilor private în Guvern. Potrivit Codului de Reglementări Federale din SUA, dacă o agenţie guvernamentală le permite angajaţilor să folosească un cont personal de e-mail, trebuie să se asigure că e-mailurile sunt “păstrate într-un sistem adecvat de păstrare a datelor al respectivei agenţii”.

Codul nu clarifică, însă, ce înseamnă “un sistem adecvat de păstrare a datelor” pentru o agenţie. În plus, Arhivele Naţionale, care ar trebui să ofere această precizare, nu s-au pronunţat nici dacă Hillary Clinton, care nu a predat autorităţilor niciun e-mail până anul trecut, a încălcat sau nu Codul.

2012

Clinton nu a fost singurul membru al serviciului diplomatic care a folosit un cont personal de e-mail. În 2012, ambasadorul în Kenya din perioada respectivă, Scott Gration, a primit o mustrare pentru folosirea e-mailurilor private. Potrivit mustrării, “folosirea unui (cont – n.r.) comercial de e-mail pentru chestiuni guvernamentale oficiale” reprezintă o încălcare a “reglementărilor Departamentului şi a standardelor guvernamentale de securitate a informaţiei”.

2013

Clinton s-a retras din Departamentul de Stat pe 1 februarie. Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Arhivele Naţionale şi-au actualizat normele şi au decis că angajaţii guvernamentali pot să utilizeze conturi personale de e-mail numai în “situaţii de urgenţă”. Dacă un angajat îşi foloseşte contul personal, atunci toate mesajele trebuie păstrate “în concordanţă cu practicile agenţiei (angajatoare – n.r.) de păstrare a datelor”.

2014

Preşedintele Obama a semnat Legea Documentelor Federale la sfârşitul lunii noiembrie. Aceasta prevedea ca fiecare şef de agenţie guvernamentală să “pună la punct şi să păstreze documente care să conţină o documentare adecvată şi corectă a organizării, politicilor, deciziilor, procedurilor şi tranzacţiilor esenţiale ale agenţiei”.

Faptul că e-mailurile lui Clinton nu erau înregistrate la Departamentul de Stat pare să fi ieşit la lumină în două etape. Mai întâi, Comisia Congresului care a anchetat atacul asupra Consulatului american de la Benghazi a cerut Departamentului de Stat toate e-mailurile relevante. Abia atunci, Departamentul de Stat i-a cerut lui Clinton să predea toate e-mailurile nepersonale din perioada în care a fost secretar de stat.

Fosta şefă a diplomaţiei a predat 55.000 de pagini de e-mailuri la sfârşitul anului 2014.

Departamentul de Stat le-a cerut şi altor foşti secretar de stat să predea e-mailurile cu legături cu Guvernul, pentru a fi păstrate.

2015

La mijlocul lunii februarie, New York Times scrie că Hillary Clinton a predat peste 300 de e-mailuri Comisiei Camerei Reprezentanţilor care ancheta atacul de la Benghazi.

Opinia publică nu a aflat, însă, că fosta şefă a diplomaţiei a folosit un server privat de e-mail până când New York Times nu a publicat un articol despre acest lucru, pe 3 martie. Echipa lui Clinton a insistat că aceasta a acţionat în spiritul legilor care guvernează folosirea serviciului de e-mail de către membri ai administraţiei.

După ce a fost supusă la presiuni mari, Clinton a cerut Departamentului de Stat să dea publicităţii e-mailurile sale.

Invocând efortul necesar pentru revizuirea e-mailurilor, Departamentul de Stat a anunţat că le poate publica abia peste câteva luni.

În martie 2015, la o conferinţă de presă susţinută la ONU, Clinton a declarat că, după ce s-a retras din funcţie, “Departamentul de Stat le-a cerut tuturor foştilor secretari de stat ajutorul pentru a oferi copii ale e-mailurilor legate de muncă din conturile lor personale”.

“Am răspuns imediat şi am oferit toate e-mailurile mele care ar putea avea legătură cu munca, ceea ce a totalizat circa 55.000 de pagini tipărite, deşi ştiam că Departamentul de Stat le are deja pe majoritatea dintre ele. Am trecut printr-un proces amănunţit pentru a identifica toate e-mailurile mele legate de muncă şi pentru a le transmite Departamentului de Stat”, a adăugat ea.

Într-un interviu din septembrie 2015, Clinton a admis că a făcut “o greşeală”. “Ceea ce am făcut eu era permis, era legal. Dar, privind în urmă, deşi era permis, trebuia să folosesc două conturi. Unul pentru (chestiuni – n.r.) personale, unul pentru e-mailuri legate de muncă. Aceasta a fost o greşeală. Îmi pare rău. Îmi asum responsabilitatea. Şi încerc să fiu pe cât pot de transparentă, nu numai publicând 55.000 de pagini din e-mailurile mele, ci predându-mi serverul”, a insistat ea.

2016

Într-o dezbatere cu senatorul Bernie Sanders, organizată în februarie la New Hampshire, Clinton a dat asigurări că nu are “absolut nicio temere” privind ancheta. “Nu am trimis şi nu am primit niciodată materiale clasificate”, a dat ea asigurări.

Pe 2 iulie, Clinton a discutat cu agenţii FBI despre “aranjamentele sale privind e-mailul”, a anunţat purtătorul său de cuvânt Nick Merrill. Audierea a durat circa trei ore şi jumătate.

A doua zi, Clinton a intervenit telefonic în emisiunea NBC “Meet the Press” şi a spus că a fost “nerăbdătoare” să fie audiată şi “mulţumită” să ajute departamentul “să ajungă la o concluzie” în acest dosar.

Pe 5 iulie, directorul FBI James Comey a anunţat că ancheta nu permis găsirea unor dovezi care să susţină eventuale acuzaţii penale, dar au existat situaţii în care Clinton şi echipa sa nu au administrat corespunzător e-mailurile.

Oficialul a precizat că 110 e-mailuri conţineau informaţii clasificate în momentul trimiterii, iar o parte dintre ele intrau chiar în categoria “top secret”.

“Există dovezi că au fost extrem de neatenţi în modul în care au administrat informaţii foarte sensibile, strict secrete”, a atras atenţia Comey.

FBI a clasat, însă, cazul.

Pe 28 octombrie, cu 11 zile înainte de alegeri, FBI a anunţat că va redeschide ancheta. Într-o scrisoare transmisă Congresului, Comey afirmă că FBI revizuieşte noi e-mailuri care ar putea fi relevante pentru ancheta privind modul în care Clinton a administrat informaţii secrete. Mesajele au fost descoperite după ce FBI a confiscat dispozitive electronice care le aparţin lui Huma Abedin, o colaboratoare apropiată a candidatei democrate la preşedinţie, şi soţul ei Anthony Weiner, anchetat într-un scandal sexual.

Rivalul lui Clinton Donald Trump, a reacţionat imediat la anunţul FBI. “Corupţia lui Hillary Clinton este la scară pe care n-am mai văzut-o până acum. Trebuie să n-o lăsăm să-şi ducă mecanismul infracţional în Biroul Oval", le-a spus el susţinătorilor săi strânşi în New Hampshire. Aceştia i-au răspuns scandând "Să fie închisă!".

"Am un mare respect faţă de faptul că FBI şi DoJ (Departamentul Justiţiei) vor acum să aibă curajul să îndrepte oribila greşeală pe care au făcut-o", a spus candidatul republican. "A fost o gravă eroare a justiţiei, pe care poporul american o înţelege deplin. Toată lumea speră că este pe cale să fie corectată", a continuat el.