Alegeri SUA 2016. Confruntarea Trump-Clinton, festival de minciuni şi acuzaţii
0
Prezidenţiabilii americani Hillary Clinton şi Donald Trump au oferit, în cadrul primei dezbateri televizate, un spectacol politic marcat de replici acide, fiecare sperând să convingă alegătorii indecişi.
SUA. Statul New York. Universitatea Hofstra. Luni, ora locală 21.00 (4.00, ora României). America este pregătită pentru confruntarea celor care vor şefia Casei Albe. Moderatorul dezbaterii - Lester Holt de la NBC - prezintă regulile jocului. Democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump vin în platou. Urmează o strângere de mâini. „Spectacolul“primeşte undă verde, iar Clinton, prima întrebare, după cum s-a tras la sorţi.
Tema: modalităţile de revigorare a economiei americane, una dintre cele trei anunţate. Celelalte două subiecte majore - securitatea naţională şi linia directoare pe care trebuie să o urmeze Statele Unite.
Fiecare candidat are ocazia de a răspunde la întrebările puse de moderator, niciunul nu ezită să-şi atace rivalul sau chiar să deformeze adevărul, în speranţa obţinerii unui avantaj de imagine.
Ulterior, însă, fiecare afirmaţie a fost analizată la sânge, agenţia Associated Press prezentând o listă cu o serie de inexactităţi şi minciuni ce au marcat prima dezbatere televizată a prezidenţiabililor americani.
Războiul din Irak. Donald Trump a negat afirmaţiile lui Clinton potrivit cărora el a susţinut războiul din Irak: „Greşit. Greşit“. „Este o prostie a presei avansată de ea (Clinton, n. red.). Eu am fost împotriva războiului din Irak“. Adevărul este că nu există dovezi că Trump a afirmat public că este împotriva războiului înainte de invazia americană. În schimb, el şi-a exprimat o susţinere voalată, într-un interviu acordat CNN în 2002. El a fost întrebat dacă susţine o posibilă invazie, răspunzând „Da, cred că da“. Ba mai mult, pe 21 martie 2003, la numai câteva zile după lansarea invaziei, Trump a declarat: „Se pare că este un succes enorm din punct de vedere militar“, abia spre sfârşitul acelui an începând să-şi exprime unele îndoieli.
Parteneriarul Transpacific. Clinton a negat acuzaţia lui Trump că a descris aşa-numitul Parteneriat Transpacific ca fiind un „standard de aur“ pentru acordurile comerciale. „Am spus că sper că va fi un acord bun“, a declarat ea. Adevărul este că republicanul are dreptate. În calitate de secretar de stat, în timpul unei vizite în 2012 în Australia, Clinton a descris acordul care se prefigura drept „standardul de aur“ al acordurilor comerciale. Ea a început să-şi exprime opoziţia faţă de acord abia în primarele democrate, când l-a înfruntat pe Bernie Sanders, care i se opunea vehement.
Încălzirea globală. Trump a fost apostrofat de Clinton pentru că a numit încălzirea globală a minciună inventată de chinezi. „Nu am spus aşa ceva“, a răspuns el. Adevărul este că într-un mesaj publicat pe Twitter în 2012 republicanul a scris: „Conceptul încălzirii globale a fost creat de şi pentru chinezi, pentru a face industria americană necompetitivă“. Ulterior, el a susţinut că glumeşte, dar a repetat de-a lungul anilor că schimbarea climatică este o farsă în beneficiul Chinei.
Situaţia fiscală a lui Trump. „Sunt sub audit de aproape 15 ani“, a spus republicanul. Adevărul este că el nu a oferit niciodată opiniei publice dovezi în acest sens. O scrisoare publicată de avocaţii săi nu menţionează acest termen, ci descrie situaţia taxelor sale ca fiind sub examinare continuă, acesta nefiind însă un termen oficial pentru niciun fel de acţiune a Fiscului.
Declaraţii neconcludente. „Nu afli prea multe din declaraţiile fiscale“, a afirmat Trump. Adevărul este, scrie Associated Press, că americanii vor afla multe, dacă Trump îşi va face publice declaraţiile fiscale, ca toţi candidaţii la preşedinţie. Acestea vor furniza informaţii vitale despre avere, despre taxele plătite, despre eforturile de a evita taxele, suma exactă a donaţiilor - date care nu pot fi obţinute din altă parte. De aceea, toţi candidaţii partidelor importante din ultimii 40 de ani şi-au făcut publice declaraţiile de impozit pe ultimii ani.
Taxele universitare. În cadrul măsurilor de consolidare a economiei, Clinton susţine că a cerut ca studenţii să poată urma studii superioare fără să plătească nimic, „astfel încât mai mulţi tineri să poată avea parte de educaţie“. Adevărul este că democrata a propus ca taxele de şcolarizare să fie acoperite de stat pentru studenţii care frecventează colegii sau universităţi publice şi ale căror familii câştigă mai puţin de 125.000 de dolari pe an. Studenţii ar trebui să achite, însă, costul camerei şi al mâncării, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din costul mediu anual pentru un an la facultate, adică 18.943 de dolari.
Lupta împotriva Statului Islamic (ISIS). „Ai luptat împotriva ISIS toată viaţa ta de adult“, i-a spus Trump lui Clinton. Adevărul este că ISIS s-a dezvoltat din al-Qaida în 2013, anul în care actuala prezidenţiabilă democrată a părăsit Departamentul de Stat.
Un mic împrumut. „Tatăl meu mi-a oferit un împrumut mic în 1975“, a afirmat republicanul, vestit pentru afacerile sale imobiliare. Adevărul este că Trump a primit mai mult decât un mic împrumut. În afară de finanţarea de un milion de dolari oferită de tatăl său, el a primit garanţii pentru credite, pachete de salvare şi alte beneficii de pe urma moştenirii sale viitoare.
Hackerii ruşi. „Donald l-a invitat public pe Putin să-i pirateze informatic pe americani“, a afirmat Hillary Clinton. De cealaltă parte, Trump a spus: „Nu cred că ştie cineva că Rusia a spart serverele DNC (Comitetul Naţional Democrat, n. red.)... Adică ar putea fi Rusia. Dar ar putea fi şi China. Ar putea fi multă lume (...)“. Adevărul este că Trump nu a nu a încurajat Rusia să-i atace cibernetic pe americani, aşa cum a spus Clinton, deşi el şi-a exprimat speranţa că hackerii ruşi vor găsi cele „30.000 de e-mailuri ce lipsesc“ de pe serverul privat al lui Clinton.
Cine a câştigat dezbaterea?
Democrata Hillary Clinton a părut să fie mult mai bine pregătită în comparaţie cu adversarul său, chiar dacă acesta din urmă nu a comis gafe majore, potrivit analiştilor citaţi de „Libération“.
La scurt timp după încheierea primului duel Clinton-Trump, CNN a prezentat un sondaj de opinie preluat de numeroase publicaţii internaţionale. Rezultatul pare să fie, la prima vedere, fără drept de apel: 62% dintre cei intervievaţi consideră că Hillary Clinton a câştigat dezbaterea, numai 27% optând pentru magnatul din domeniul imobiliarelor Donald Trump. „Libération“ insistă însă asupra faptului că eşantionul a fost restrâns, adăugând că democraţii au avut o reprezentare mai bună decât republicanii în panel, fapt ce face ca asupra rezultatului să planeze semne de întrebare, mai ales că marja de eroare se apropie de 5%.
Un sondaj realizat online de publicaţia „The Hill“ arăta la ora locală 2.00 (ora 9.00, ora României) că 59% din respondenţi îl considerau pe Trump câştigător, Clinton fiind considerată învingătoare de numai 36%, iar restul interpretând rezultatul ca fiind unul de egalitate.
Dar chiar şi aşa, analiştii afirmă că democrata se poate considera victorioasă. Experimentată şi relaxată, Hillary Clinton a fost în ofensivă şi deşi a fost adesea înreruptă (de 51 de ori, mai precis) nimic nu a părut să o destabilizeze. A fost vizibil că fostul secretar de stat american s-a pregătit temeinic pentru dezbatere, ceea ce nu a fost valabil şi în cazul lui Donald Trump, care, de mai multe ori, a pierdut ocazia de a contraataca.
Însă în urma acestei dezbateri se conturează un mare perdant, iar acesta este poporul american, consideră publicaţia franceză. Explicaţia: alegătorii din Statele Unite sunt constrânşi să aleagă între cei mai nepopulari candidaţi din istorie. Dezbaterea nu i-a convins pe cei indecişi.
Se încarcă comentariile...
