Rusia scoate la înaintare focoasele termonucleare

Sistem de rachete balistice intercontinentale RS-24 Yars

Divizia de vest a Forţelor Strategice Ruse, situată în Regiunea Tver, va primi sisteme de rachete balistice intercontinentale Yars, a anunţat Ministerul rus al Apărării.

„Cea mai vestică divizie de rachete strategice ruse, care se află la Tver, va primi sisteme RS-24“, a anunţat comandantul Forţelor Strategice Ruse, general-colonelul Serghei Karakaiev, citat de Sputniknews.

RS-24 Yars, este un sistem de rachete balistice intercontinentale termonucleare care poate lansa multiple focoase nucleare care pot atinge ţinte independente şi are capacitatea de a evita sistemele de apărare antirachetă pe o rază de până la 12.000 de kilometri.  

Avertismentul spionajului ucrainean

Serviciile secrete ale armatei ucrainene susţin că forţele nucleare ale Rusiei sunt în mijlocul unui program de antrenament care simulează desfăşurarea unui conflict de amploare.

Serviciul de informaţii militare de la Kiev a postat pe Facebook informaţia conform căreia Corpul 33 Rachete al armatei ruse din vestul Siberiei a demarat un amplu program de verificare a capacităţii de ripostă cu armament nuclear. 

„Scopul exerciţiului este de a verifica capacitatea de reacţie a forţelor de rachete strategice ale Rusiei şi de a duce la îndeplinire obiectivele în condiţiile unui conflict de proporţii mari, care implică şi folosirea armamentului nuclear”, menţionează raportul ofiţerilor de informaţii din armata Ucrainei.

Conform acestora, un alt exerciţiu de amploare va fi organizat în cursul lunii octombrie.

Anul trecut, preşedintele Vladimir Putin anunţa că armata rusă va fi dotată cu 40 de rachete capabile să penetreze scutul antirachetă amplasat de Statele Unite în sud-estul Europei.

La doar câteva zile după summit-ul NATO de la Varşovia, de la începutul lunii iulie, Rusia a demarat ample aplicaţii militare ale forţelor de rachete strategice cu participarea a aproximativ 400 de unităţi de luptă.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că  lansatoare  autonome de tip Topol , Topol M şi Yars vor fi desfăşurate în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse de la Tver, până în Altai şi Extremul Orient.

Fortele strategice ruse au simulat amplasarea sistemelor de rachetă pe teren,  măsuri de camuflare a acestora, interacţiunea cu alte unităţi,  lansări de rachete precum şi respingerea unor atacuri terestre şi aeriene.

Nouă bază militară în coasta NATO

În plus, Rusia este aproape de finalul construcţiei unei mari baze militare aflată în regiunea Rostov, de pe teritoriul rus de sud, la aproximativ 100 km de frontiera cu Ucraina, informează eurronews.

Baza este constituită din trei instalaţii militare şi este ultima dintr-o serie de noi poziţii militare ce fac parte din încercarea de a contracara suplimentarea prezenţei militare a NATO în Europa de Est. Se aşteaptă instalarea a aproximativ 10.000 de militari în noua bază militară. 

Şeful Pentagonului, Ashton Carter, a spus că Rusia este mai dispusă acum să desfăşoare arme nucleare decât pe vremea războiului rece. Vorbind la o bază aeriană militară din Dakota de Nord, şeful Pentagonului a acuzat Moscova de retorică nucleară tot mai stridentă şi de înmulţirea exerciţiilor nucleare. 

În prezent, a spus Carter, „utilizarea cea mai probabilă a armei nucleare nu mai este un război total“, luat în calcul în timpul Războiului Rece, pe care marile puteri s-au abţinut într-adevăr să-l declanşeze. Ea este mai degrabă un atac „teribil şi fără precedent, de exemplu din partea Rusiei sau a Coreii de Nord, pentru a încerca să forţeze un adversar superior pe plan convenţional să-şi abandoneze unul din aliaţi“ în timpul unei crize, a afirmat secretarul american al Apărării.

Pentagonul nu vrea să renunţe la prima lovitură nucleară în cazul unui conflict 

Statele Unite nu vor să îşi interzică dreptul de recurge primele la arma nucleară în cazul unui conflict, a afirmat marţi şeful Pentagonului, Ashton Carter, în vizită la un sit american de cercetări nucleare militare, transmite AFP. 

 Dintre puterile nucleare, China de exemplu s-a angajat să nu utilizeze niciodată prima arma atomică.

Statele Unite însă, şi aliaţii lor din NATO, nu vor să renunţe la această opţiune, a spus Ashton Carter.

Menţinerea posibilităţii de a trage primii "este politica noastră de multă vreme şi face parte din planurile noastre de viitor", a declarat secretarul american al apărării la baza aeriană Kirtland (New Mexico, sud-vest), care adăposteşte centrul de cercetări atomice.

Zvonuri la Washington i-au atribuit preşedintelui american, Barack Obama, intenţia de a face o declaraţie de renunţare la prima lovitură.

În 2009, liderul de la Casa Albă a menţionat la Praga, într-un discurs rămas celebru, ataşamentul său la o lume fără arme nucleare.

Chestiunea primei lovituri a fost ridicată luni seară de Lester Holt, prezentatorul primei dezbateri televizate la care au participat candidaţii la Casa Albă Hillary Clinton şi Donald Trump.

Niciunul dintre ei nu a formulat însă un răspuns clar, Donald Trump răspunzând prin fraze ambigue, iar Hillary Clinton evitând chestiunea.

Marţi, doi parlamentari democraţi au depus un proiect de lege care va interzice preşedintelui american să lanseze o primă lovitură nucleară fără să fie adoptată mai întâi o declaraţie de război de către Congres.

"Riscul unui război nuclear ameninţă grav supravieţuirea speciei umane. Din nefericire, neexcluzând să fie primele care utilizează arma atomică, Statele Unite sporesc riscul unei escaladări nucleare involuntare", a afirmat senatorul democrat Edward Markey, autor al proiectului legislativ alături de reprezentantul democrat Ted Lieu.

"Preşedintele nu ar trebui să utilizeze armele nucleare, cu excepţia unui răspuns la un atac nuclear", a mai spus senatorul.