Putin face un pas în spate în criza ucraineană

Vladimir Putin arătând cu degetul spre Occident la marea sa conferinţă anuală cu presa FOTO EPA-EFE

Criza ucraineană se îndreaptă spre deschiderea unor tratative asupra cerinţelor Rusiei de pe poziţii publice total contrare în timp ce folosirea forţei nu este exclusă de Putin.

După două valuri de concentrări de trupe la graniţa cu Ucraina şi eforturi neobosite de inflamare a unei retorici belicoase, preşedintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis dialogului în vederea evitării unui nou conflict armat în Europa. Liderul de la Kremlin a declarat că a primit semnale „pozitive” în acest sens din partea Statelor Unite, dar a cerut din nou să primească „fără întârziere” garanţii de securitate. „Niciun centimetru spre Est”, a reiterat el la marea sa conferinţă anuală cu presa, referindu-se la extinderea NATO. „Mingea este în terenul lor, trebuie să ne răspundă într-un fel”, a insistat Putin, după ce a solicitat ca Ucraina să nu adere la Alianţa Nord-Atlantică. Preşedintele rus a menţinut spectrul unei ameninţări militare în cazul în care nu va primi răspunsurile pe care le aşteaptă. „Acţiunile noastre nu vor depinde de cursul negocierilor, ci de asigurarea necondiţionată a securităţii Rusiei”, a avertizat el.

Vineri, a doua zi după conferinţă, Vladimir Putin a anunţat testarea „cu succes” a rachetei Zirkon, numită de presa pro-Kremlin drept o armă „invizibilă”. „Este un mare eveniment pentru ţară şi o etapă semnificativă pentru întărirea securităţii Rusiei şi a capacităţilor sale de apărare”, s-a felicitat liderul de la Kremlin, care încearcă să inoculeze ideea că armata sa devine „de neînvins”.

Reuniune NATO-Rusia în ianuarie

De cealaltă parte, administraţia Biden îi răspunde lui Putin prin intermediul unor oficiali de rang înalt. Casa Albă admite că ia în calcul să discute propunerile făcute de Moscova, dar solicită răbdare pentru stabilirea tuturor detaliilor. În paralel, îi reaminteşte lui Putin că NATO este „o alianţa defensivă” şi nu ameninţă Rusia, aşa cum procedează el împotriva Occidentului. „Faptele arată clar că unica agresiune pe care o vedem la graniţa dintre Rusia şi Ucraina o reprezintă creşterea prezenţei militare a ruşilor şi retorica belicoasă a liderului Rusiei”, a declarat vineri Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Joe Biden.

Dacă Statele Unite evită să confirme informaţia cu privire la lansarea discuţiilor în prima jumătate a lunii viitoare la Geneva, NATO ia în calcul o reuniune cu Rusia pentru ziua de 12 ianuarie. Moscova trebuie să decidă acum dacă dă sau nu curs propunerii de a se aşeza la masa de discuţii cu NATO. O altă iniţiativă diplomatică are loc pe axa Moscova-Berlin, o întrevedere fiind programată pentru începutul lui ianuarie între consilierul pe probleme externe al cancelarului Olaf Scholz, Jens Ploetner, şi negociatorul pentru Ucraina al Rusiei, Dmitri Kozak.

Oficial ucrainean: „Putin vrea să reastabilească URSS”

De la Kiev, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, este sceptic în privinţa diplomaţiei evocate de Putin. „Putin vrea să distrugă Ucraina şi să restabilească URSS”, afirmă el într-un interviu acordat pentru AFP, în condiţiile în care preşedintele rus pune la îndoială, de ani de zile, existenţa naţiunii ucrainene. „Pentru noi, ameninţarea există în fiecare zi, indiferent de numărul militarilor (desfăşuraţi de Moscova, n. red.). Ne vom apăra ţara. Punct”, a subliniat Danilov.

Situaţia rămâne tensionată la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Sute de paraşutişti ruşi s-au antrenat săptămâna trecută în faţa armatei ucrainene, care a efectuat la rândul ei exerciţii cu rachete Javelin furnizate de Statele Unite. În plus, există informaţii despre prezenţa unor noi mercenari ruşi în Donbas, în timp ce imagini din satelit publicate joi seara arată sute de vehicule blindate şi tancuri într-o bază din Crimeea care era pe jumătate goală în octombrie.