Raport PWC: România trebuie să îşi înnoiască dotările militare şi să mărească la 2 % din PIB bugetul pentru apărare pentru a face faţă provocărilor viitoare

Soldaţi români

Megatendinţele globale vor avea un impact profund şi disructiv asupra climatului de securitate şi a industriei de apărare din întreaga lume, arată un nou raport al PWC. Pentru a face faţă acestor provocări, România trebuie să îşi înnoiască dotările militare şi să mărească la 2% din PIB bugetul pentru apărare, se arată în analiza PWC.

Cele cinci mari tendinţe globale care îşi vor pune amprenta asupra viitorului planetei sunt: schimbarea raportului de putere economică globală, tendinţele demografice, accelerarea urbanizării, ascensiunea tehnologiei, precum şi schimbările climatice şi deficitul de resurse naturale.

Fiecare dintre aceste tendinţe cheie şi impactul lor potenţial este analizată într-un nou raport al PwC intitulat Megatrends and their implications for Global Defense and Security.

„Pentru România, care este situată într-o regiune geopolitică marcată de tensiuni, este esenţial modul în care va şti să răspundă acestor provocări globale şi regionale. Din acest punct de vedere, trebuie menţinut pe termen mediu şi lung angajamentul ţării de a aloca 2% din PIB pentru securitate şi apărare, de a-şi înnoi înzestrarea militară şi de a-şi consolida parteneriatele strategice, îndeplinindu-şi totodată obligaţiile asumate la nivel global şi în cadrul NATO de securitate şi apărare colectivă", susţine Manuela Guia, Partener, D&B David şi Baias, membru al echipei de servicii pentru sectorul apărării şi de securitate, PwC România.

Urbanizarea excesivă va eroda puterea guvernelor naţionale

Accelerarea urbanizării poate însemna că puterea agregată a megalopolisurilor va rivaliza cu cea a guvernelor naţionale, arată concluziile raportului „Megatrends and their implications for Global Defense and Security”, realizat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers.

„Explozia urbanizării va crea provocări extraordinare pentru sistemele judiciare şi de poliţie, pentru agenţiile de informaţii şi de securitate internă, precum şi pentru organizaţiile tradiţionale de apărare. Asigurarea unor forţe adecvate de poliţie şi securitate pentru aceste zone va fi costisitoare şi va necesita un nivel mai ridicat de colaborare inter-instituţională şi de schimb de informaţii’, se arată în studiul realizat de PwC.

Potrivit sursei citate, modificarea raporturilor de putere economică va duce la apariţia unor economii naţionale mai puternice în diverse regiuni ale globului, ceea ce va însemna şi o nevoie mai mare de a proteja resursele, dar şi resurse mai mari disponibile pentru a investi în apărare şi securitate.

„Această schimbare poate de asemenea să reducă gradul de dependenţă al unor state de marile puteri capabile să proiecteze forţa, precum sunt Statele Unite, pentru a le asigura protecţia şi de asemenea va duce la o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor de a menţine deschise căile comerciale şi a proteja rutele navigabile de actori ostili. Lanţurile de aprovizionare extinse şi complexe vor deveni din ce în ce mai vulnerabile la atacurile informatice din partea hackerilor implicaţi în activităţi de spionaj industrial, furt sau acţiuni disruptive teroriste”, menţionează sursa citată.

Schimbările demografice presupun ca, pe măsură ce populaţia occidentală îmbătrâneşte, cererea de servicii sociale şi de sănătate va pune mare presiune asupra priorităţilor bugetare, ceea ce ar putea să intre în competiţie sau chiar să ducă la diminuarea cheltuielilor de apărare şi securitate.

Conform PwC, în schimb, creşterea populaţiei tinere în ţările emergente ar putea duce la o creştere a radicalizării şi la revolte populare, precum şi la o mai mare probabilitate a apariţiei unor mişcări disructive transnaţionale care să se infiltreze în aceste societăţi. Acest lucru va genera provocări de securitate atât de natură internă, cât şi externă, care vor necesita investiţii mai mari şi strategii inovatoare de contracarare.

„Ascensiunea tehnologiei oferă posibilităţi interesante de a promova o automatizare tot mai ridicată a sistemelor analitice şi de comunicaţii. Dar, în acelaşi timp, creează şi noi vulnerabilităţi care vor genera dificultăţi sistemelor de poliţie, de securitate şi organizaţiilor de apărare, la o scară fără precedent. Combinaţia dintre internet, dispozitive mobile, sisteme de analiză a datelor, drone, inteligenţă artificială şi tehnologia cloud va permite organizaţiilor de securitate şi apărare să-şi dezvolte capabilităţile de a adresa şi a răspunde acestor ameninţări, care vor folosi aceleaşi instrumente, disponibile comercial. Provocarea pentru organizaţiile de securitate şi apărare va fi să dezvolte şi să adapteze aceste tehnologii la viteza cu care acestea sunt dezvoltate în mediul privat, nu la viteza cu care sunt obişnuite să acţioneze guvernele”, arată raportul.

Schimbările climatice şi deficitul de resurse naturale vor intensifica tensiunile dintre naţiuni pentru accesul la resurse.

„Pe măsura ce populaţia globului continuă să crească, aceste dispute vor deveni tot mai acute şi mai critice pentru supravieţuirea naţională, îndeosebi în privinţa asigurării unor resurse de bază precum cele de hrană, apă şi surse de energie. Acest lucru va duce fără îndoială la confruntări regionale şi chiar globale pentru apă, petrol, acces la zonele cu potenţial eolian ridicat, pescuit, vânătoare şi alte resurse minerale”, mai spune documentul citat.