Şcoala Română de dezvoltare, a-VI-a ediţie, Sibiu, 15-17 iulie

Şcoala Română pentru Dezvoltare, organizată de către MAE, în parteneriat cu FOND si PNUD, s-a desfăşurat în acest an la Sibiu, între 15 şi 17 iulie. Temele discuţiilor din acest an au fost noua strategie de cooperare pentru dezvoltare, cadrul legal al cooperării pentru dezvoltare precum şi strategia de comunicare, educaţie şi constientizare publică din acest domeniu. Participanţii au provenit din sfera ministerelor şi a societăţii civile.

Şcoala Română pentru Dezvoltare, ajunsă la cea de-a Şasea ediţie, s-a desfăŞurat în acest an la Sibiu, între 15 Şi 17 iulie, reunind actori relevanţi în domeniul cooperării pentru dezvoltare- reprezentanţi ai ministerelor, ai guvernelor statelor partenere, ai societatăţii civile naţionale Şi internaţionale, ai mediului universitar Şi mass-media naţionale. Discuţiile s-au centrat pe conţinutul Şi direcţiile viitorului program strategic multianual în domeniul cooperării pentru dezvoltare Şi al ajutorului umanitar, pe planul multinanual strategic de cooperare pentru dezvoltare, pe legea cooperării pentru dezvoltare cât Şi pe strategia de comunicare, educaţie Şi conŞtientizare publică în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Propunerile venite din partea participanţilor fiind numeroase Şi pertinente întrucât sunt izvorâte din practică, întâlnirea a fost una foarte utilă pentru a ajunge la o viziune finală coerentă asupra politicilor de cooperare în domeniul dezvoltării care să ţină cont de toţi stakeholderii naţionali.

Activităţi

În prima zi s-a dezbătut noul context al colaborării pentru dezvoltare generat de Agenda post-2015, care porneŞte de la direcţiile stabilite de Obiectivele de dezvoltare ale mileniului Şi de la Conferinţa Rio +20. Aceste direcţii sunt - schimbarea paradigmei de la necesitatea înlăturării sărăciei extreme la asigurarea respectării drepturilor omului Şi a oportunităţilor economice de bază, acordarea de prioritate dezvoltării sustenabile, transformarea economiilor pentru a asigura  locuri de muncă Şi creŞterea condiţiilor de trai, construirea de instituţii eficiente Şi transparente Şi menţinerea păcii, precum Şi construirea unui nou tip de parteneriat global, centrat pe solidaritate Şi cooperare în numele umanităţii, în scopul eradicării corupţiei, a circulaţiei ilicite a banilor, evaziunii fiscale Şi schimbărilor climaterice. Noul cadru propus de către Comisia europeană este stabilit în comunicatul din 27/02/2013- Decent life for all Şi vizează cinci elemente- standarde de viaţă de bază, creŞtere inclusivă Şi sustenabilă, management sustenabil al creŞterii, echitate Şi justiţie, pace Şi securitate. Pe 23 septembrie 2013, la summitul Adunării generale a ONU cu privire la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, se vor analiza toate aceste eforturi Şi rezultatele obţinute până la acel moment. Intenţia este, în fapt, aceea de a uni grupul de discuţii dedicat Obiectivelor Mileniului cu cel dedicat obiectivelor stabilite la Summitul de la Rio +20.

În cadrul discuţiei despre Agenda post-2015 au luat cuvântul moderatoarea Borbala Koo, director executiv al FOND, Jost Kadel, director-general pentru dezvoltare Şi cooperare din cadrul EuropeAid, Xavier Longan, analist al Declaraţiei Mileniului, Ramona Ghierga, secretar pe lângă Reprezentanţa permanentă a României la Uniunea europeană Şi Magda Toma, coordonator al Forumului internaţional al platformelor ONG naţionale. În acest context, sunt utile recomandările reprezentantului Comisiei europene- poţi avea impactul maxim prin aceste politici de dezvoltare dacă ai o strategie cât mai pragmatică, iar în acest sens este amintită necesitatea concentrării pe anumite state asupra cărora sunt cele mai mari Şanse de a avea efectul scontat în calitate de parteneri- asupra estului Europei. Un alt element esenţial îl reprezintă concentrarea pe un anumit tip de cooperare Şi pe importanţa majoră a participării la programe comune de cooperare la nivel european. Tot în cursul acestor discuţii au fost prezentate campanii Şi platforme dedicate obiectivelor agendei post-2015, printre care Beyond 2015, Civil society demands for the post 2015 agenda from 39 countries, World we want 2015 Şi My world.

Tot în această zi a fost organizată o sesiune plenară, moderată de către Mirela Oprea, secretar general al Coaliţiei regionale pentru protecţia copilului din aria extinsă a Mării Negre, avându-i drept invitaţi pe ambasadorul polonez Krzysztof Jacek Hinz, pe directorul grupului polonez Zagranica, Janek Bazyl, pe Natali Lulić Grozdanoski, reprezentantă a Ministerului de afaceri externe Şi europene din republica croată. Subiectul discuţiilor a fost prezentarea modelelor strategice si instituţionale de asistenţă pentru dezvoltare reprezentate de Polonia Şi Republica Croaţiei. 

Două workshop-uri tematice dedicate cadrului financiar multianual (Multiannual Financial Framework) pentru perioada 2014-2020 Şi leadership-ului în dezvoltare internaţională au reunit practicanţi în domeniul cooperării pentru dezvoltare în aceeaŞi zi. Cel de-al doilea workshop, realizat de către Olivia Baciu, preŞedintele FOND, a vizat prezentarea intenţiei Ministerului afacerilor externe, în colaborare cu FOND, de a forma un program executiv dedicat practicienilor din domeniul dezvoltării.

Un nou tip de donator

Discuţiile următoarelor două zile au vizat formularea noului cadru strategic Şi legal privind politica de cooperare, cât Şi strategia de comunicare din acest domeniu Şi s-au desfăŞurat în principal în grupuri de lucru cu scopul eficientizării dialogului Şi obţinerii unor recomandări cât mai detaliate din partea participanţilor. În ceea ce priveŞte strategia, s-a accentuat elementul de noutate pe care România îl aduce în politica de cooperare pentru dezvoltare- ea devine un nou tip de donator întrucât îmbină abordarea comună a asistenţei pentru dezvoltare cu propria expertiză Şi cu utilizarea fondurilor în moduri inovative. Avantajele competitive rezultă din recenta experienţă de tranziţie în domenii precum buna guvernanţă, întărirea democraţiei, problemele minorităţilor, sănătate Şi protecţia copilului, dezvoltarea socio-economică durabilă, mediu Şi schimbările climaterice. Obiectivul strategic al României este acela de a contribui la eradicarea durabilă a sărăciei, scop enunţat în Declaraţia Mileniului, prin promovarea securităţii Şi prosperităţii prin parteneriate cu statele în curs de dezvoltare Şi prin participarea la obiectivele lor de dezvoltare.

Privind Strategia de comunicare, educaţie Şi conŞtientizare publică în domeniul cooperării pentru dezvoltare, discuţiile s-au concentrat pe conceptul de educaţie globală, genul suprem pentru educaţie pentru dezvoltare sau educaţie pentru dezvoltare durabilă, cât Şi pe modalităţile cele mai eficiente de operaţionalizare a politicilor de cooperare pentru dezvoltare coordonate de către Ministerul afacerilor externe. Obiectivele vizate sunt asigurarea vizibilităţii Şi transparenţei procesului de asistenţă oficială pentru dezvoltare pentru principalii stakeholderi, creŞterea conŞtientizării importanţei acestui instrument, a implicării Şi sprijinului informat oferit de către clasa politică, asumarea poziţiei de nou tip de donator pe scena europeană a cooperării pentru dezvoltare Şi  contribuţia la realizarea educaţiei pentru dezvoltare de calitate, precum Şi oferirea de oportunităţi de formare Şi informare a experţilor români din acest domeniu.

Priorităţile geografice şi tematice

Priorităţile geografice în domeniul cooperării pentru dezvoltare în perioada 2007-2011 au fost Republica Moldova, Georgia, Serbia, iar în atenţie se află Afghanistan Şi Irak. Pentru perioada 2012-2015 se vor adaugă Ucraina (alături de Georgia pentru siguranţă alimentară, energie Şi măsuri de creŞtere a încrederii), Belarus, Armenia, Azerbaijan, Egipt (alături de Afghanistan pentru măsuri de reconstrucţie instituţională, servicii publice Şi securitate), Tunisia, Libia Şi Palestina, Republica Moldova rămânând stat prioritar. În context regional, România va crea oportunităţi pentru sinergii cu procesele regionale următoare- Strategia Dunării, Sinergia Mării Negre Şi  cu Parteneriatul Estic. Priorităţile tematice propuse de strategia asistenţei oficiale pentru dezvoltare (ODA) sunt buna guvernare, democraţia Şi statul de drept, dezvoltarea economică, training educaţional Şi vocaţional, crearea de locuri de muncă, sănătate, dezvoltarea infrastructurii Şi protecţia mediului.

Printre recomandările oferite viitoarei strategii se numără importanţa asumării unor termene mai scurte întrucât pot interveni anumite modificări majore pe parcurs, fixarea unor obiective clare, realizabile Şi măsurabile, atragerea unui parteneriat din partea societăţii civile Şi construirea unui plan de implementare.

În perioada 2012-2013 Ministerul afacerilor externe a făcut eforturi importante pentru coordonarea asistenţei oficiale pentru dezvoltare, context în care Guvernul României a aprobat în luna iunie, prin Memorandum, crearea unui organism ataŞat- un Consiliu consultativ, reunit pentru prima dată pe data de 10 iulie a acestui an. Printre responsabilităţile acestui Consiliu se numără asigurarea unităţii planificării strategice Şi stabilirea consensuală a priorităţilor geografice Şi tematice de cooperare pentru dezvoltare a României, consultarea privind programul strategic si planul de implementare, facilitarea diseminării informaţiilor relevante, analiza rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a măsurilor implementate în domeniul cooperării pentru dezvoltare de către agenţiile guvernamentale, cooperarea în vederea promovării obiectivelor strategiei Şi analizarea Şi înaintarea de propuneri privind actele normative cu privire la cooperarea pentru dezvoltare.

Evoluţia statutului României: donator, receptor şi iar donator

Dacă până în 1989 România a fost cel mai mare donator de asistenţă pentru dezvoltare din estul Europei, suma medie donată anual ajungând la 350 milioane $ după ce a crescut de 8 ori între 1971 Şi 1975, după aceea a devenit beneficiar de asistenţă cu scopul de a se alinia la standardele democraţiei Şi a economiei de piaţă. Odată cu aderarea la Uniunea europeană, România a redevenit donator, însă cu un anumit specific rezultat din experienţa tranziţiei relativ recente. În 2012 suma totală destinată asistenţei oficiale pentru dezvoltare din momentul aderării sale la Uniune a atins cifra de 588 miloane de euro. Pentru anul 2012 a raportat suma totală de 111 miloane de euro, din care 2,2 miloane de euro provin de la Ministerul afacerilor externe.

Concluzii şi informaţii generale

În concluzie, după cum afirmă Eddie O’Loughlin, coordonator al Global Education Network Europe, invitat al acestui eveniment, discuţiile în jurul cadrului strategic Şi legal privind politica de cooperare pentru dezvoltare trebuie să fie doar începutul unui maraton pe parcursul căruia membrii ministerelor, societăţii civile, ai universităţilor Şi mass-media se vor afla într-un dialog permanent Şi îŞi vor susţine eforturile reciproc pentru a obţine rezultate optime.

Şcoala Română pentru Dezvoltare este un eveniment anual finanţat din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de instituţie coordonatoare a politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare la nivel naţional, acest domeniu fiind inclus în programul actual de guvernare drept dimensiune prioritară a acţiunii diplomatice. Federaţia organizaţiilor neguvernamentale pentru dezvoltare din România (FOND) şi Programul de dezvoltare al Organizaţiei Naţiunilor Unite (PNUD) sunt parteneri  în cadrul acestui eveniment.

Irimia Oana Iulia, intern Foreign Policy România