Tabloidizarea Europei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Antanas Guoga, membru al Parlamentului European, a anunţat săptămâna trecută că e gata să candideze la şefia partidului UKIP, după ce Nigel Farage şi-a anunţat demisia.

Într-o scrisoare deschisă, el explica de ce crede că e potrivit pentru funcţie, iar primul dintre motivele menţionate era următorul:

„Am pierdut bani din pricina unor români. Fiind jucător profesionist de poker, am fost uşurat de o sumă însemnată, după o partidă cu un adversar pe nume Daniel Negreanu, ceea ce mă plasează în rândul acelor membri UKIP preocupaţi de impactul est-europenilor asupra veniturilor lor”.

Autorul rândurilor de mai sus există, nu e o ficţiune. Antanas Guoga este europarlamentar şi jucător profesionist de poker. Ar fi trebuit să inversez ordinea: insul a devenit celebru cu ajutorul cărţilor de joc, iar acum doi ani a fost ales în forul de la Strasbourg. Deputatul nu e, însă, britanic, ci lituanian, şi nu este nici măcar afiliat la grupul lui Farage, ci la fracţiunea liberală din PE. Scrisoarea sa e, deci, ironică. Pe lângă referinţa la români, el menţionează şi alte „argumente” care l-ar califica pentru a conduce UKIP: „De câte ori câştig la poker, mă ridic de la masă. Asta pare să fie o formulă adecvată pentru UKIP, dacă ţinem seama de numărul liderilor care au dispărut de la masa negocierilor după victoria Brexit”. Şi tot aşa...

De fapt, tonul ironic al dezbaterii despre Farage & UKIP fusese dat, cu câteva zile mai devreme, de Guy Verhofstadt, liderul grupului politic din care face parte Guoga. Fostul premier belgian, adevărată vedetă a PE, îşi încheia discursul din plenul adunării legislative exclamând: „vom pune capăt celei mai mari risipe din bugetul UE din ultimii 17 ani, şi anume plata salariului lui Farage”. Unii vor zice că, în faţa unui eveniment atât de grav precum referendumul britanic, asemenea replici nu sunt tocmai potrivite. Dar probabil că şi politica europeană e pe cale să fie tabloidizată, şi anume chiar de către politicieni, disperaţi să „comunice” pe înţelesul unor cetăţeni decepţionaţi.

Nu e, însă, sigur că reuşeşti dacă îmbrăţişezi o asemenea soluţie. A descoperit-o pe pielea ei Andrea Leadsom, care a candidat la şefia unui alt partid britanic, cel conservator. Crezând că îşi sporeşte şansele de a fi aleasă de către colegii ei, Leadsom a declarat că, spre deosebire de Theresa May, cealaltă conservatoare în competiţie, ea are copii şi se poate gândi mai serios la viitorul ţării. Ştiu că românilor le sună cunoscut, fiindcă au auzit ceva asemănător în toamna lui 2014, când ne-am ales preşedintele... În Marea Britanie, declaraţia a fost un dezastru. Cea care a rostit-o a retractat-o şi, după două zile, s-a retras din cursă. Doamna May a devenit lidera conservatorilor şi va conduce cabinetul. Ea va avea misiunea de a lansa negocierile cu UE, iar din declaraţiile făcute până acum pare să înţeleagă că acesta nu e absolut deloc un subiect pe croiala tabloidelor.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite