Summit UE: Partenerul trage cu urechea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Francois Hollande şi Angela Merkel FOTO Reuters
Francois Hollande şi Angela Merkel FOTO Reuters

Scandalul supravegherii, de către NSA, a telefonului mobil al cancelarului Merkel domină reuniunea la vârf a UE. Şefii de stat şi de guvern ştiu că oricine poate fi vizat. Neîncrederea faţă de SUA ia amploare.

Întâmplare sau nu? Şefa guvernului german Angela Merkel a sosit la reuniunea la vârf a UE la bordul unei maşini de serviciu cu numărul "007", numărul licenţei de agent al legendarului James Bond.

Reuniunea se desfăşoară într-adevăr într-o atmosferă de serviciu secret şi tinde să devină "una a ascultării telefoanelor mobile", chiar dacă agenda este dominată de probleme economice. La sosirea la Bruxelles, Merkel, victimă a interceptărilor serviciului secret american NSA, a declarat că astfel de practici sunt inacceptabile între prieteni. Adresându-se administraţiei Obama, care a dat asigurări prin telefon că mobilul cancelarului nu este supravegheat, ea a adăugat că se impun în context măsuri de reinstaurare a încrederii.

Vâlvă a produs în clădirea în care se desfăşoară reuniunea, ştirea, apărută ieri seară, potrivit căreia ziarul britanic The Guardian, a intrat în posesia unei liste cu 35 de politicieni de top internaţionali, ascultaţi şi ei de NSA. Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat că el nu este ascultat "după părerea sa". Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut şefilor de stat şi de guvern europeni, să suspende schimbul de date bancare cu SUA, cunoscut sub denumirea SWIFT. Acelaşi lucru ceruse deja de miercuri Parlamentul European. Schulz a declarat că el se protejează cu ajutorul unei tehnologii învechite de tentativele serviciilor secrete de a-i asculta convorbirile telefonice. "Nu pot fi supravegheat de NSA fiindcă telefonul meu mobil se numără între puţinele care nu pot fi ascultate. Tehnologia a fost inventată încă în timpul domnului Bell, inventatorul telefonului". La rândul ei, comisarul european Viviane Reding, a declarat că aceste acţiuni de spionaj trebuie să înceteze, indiferent că vizează cancelarul german sau cetăţeni de rând.

Merkel şi Hollande vor să elucideze cazul

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, au stabilit să se ocupe împreună de elucidarea scandalului şi să călătorească în acest scop împreună la Washington. Alte state europene s-ar putea alătura acestei iniţiative. Totuşi, o condamnare comună a activităţilor de spionaj derulate de NSA, de către toţi participanţii la reuniunea UE, nu există, potrivit preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompoy. Preşedintele Franţei, Hollande, a protestat deja de luni împotriva spionării, de către NSA, a milioane de francezi. Hollande şi Merkel, vor prezenta un raport al discuţiilor pe care le vor avea cu preşedintele american Barack Obama la Washington, în cadrul următorului summit european la vârf, ce se va desfăşura în decembrie. Germania şi Franţa îşi doresc un fel de acord cu SUA care să reglementeze activitatea serviciilor secrete. În ciuda acestor tensiuni ivite în parteneriatul transatlantic, Merkel s-a declarat împotriva suspendării negocierilor ce au loc în vederea creării unei zone de liber schimb între UE şi SUA.

Ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb, a declarat pentru DW că reacţiile vehemente nu sunt productive. El a subliniat că orice politician la vârf trebuie să fie conştient că poate fi ascultat de serviciile secrete. "Eu personal sunt foarte precaut. Sunt conştient că tot ce comunic poate fi pe undeva în lume publicat". Responsabilul a declarat de asemenea că punerea sub semnul întrebării a schimbului de date cu SUA nu ajută fiindcă în societatea digitalizată globală schimbul de date, inclusiv cu întreprinderile din SUA, este indispensabil. "Ar trebui să nu-i judecăm prea aspru pe americani. În caz contrar, mă tem că vom avea de suportat mari supărări în privinţa transportului de date din Europa către SUA. În consecinţă, întreprinderile noastre, indiferent de mărimea lor, vor avea mari probleme. Trebuie să existe măsuri de protecţia datelor rezonabile. Concomitent, nu ar trebui să închidem de pe acum prăvălia".

Se urmăreşte stimularea pieţei muncii prin economie digitală

Protecţia datelor este parte a unei "Agende digitale", despre care au vorbit joi seară şefii de stat şi de guvern europeni. UE vrea să stimuleze mai consistent extinderea reţelei rapide internet şi a întreprinderilor care se bazează pe această reţea. Pentru DW, comisarul european cu competenţe în domeniu, Neelie Kroes, a declarat că există, în domeniul economiei digitale, o mulţime de oportunităţi rămase neexploatate pentru înfiinţarea unor noi locuri de muncă. În ultimii ani, doar în domeniul creării programelor suplimentare Apps, destinate telefoanelor mobile, au fost înfiinţate în Europa 300.000 de locuri de muncă.

În consecinţă, Kroes solicită crearea, până în 2015, a unei pieţe interne în care să fie desfiinţate taxele de roaming pentru transportul datelor. "Nu este normal ca peste tot să existe deja o piaţă internă în UE, cu excepţia telecomunicaţiilor", a subliniat comisarul.

Italia solicită ajutoare mai mari pentru refugiaţi

Premierul italian Enrico Letta a evitat să vorbească pe larg despre scandalul ascultărilor, preferând o tematică mult mai presantă pentru ţara sa. "Vrem ca această reuniune să se concentreze asupra modalităţilor de ajutare a imigraţiei, oferind răspunsuri. Cazul Lampedusa nu are voie să se repete. În această privinţă, poziţia noastră este cât se poate de clară", a spus şeful executivului de la Roma. Italia cere împărţirea refugiaţilor şi solicitanţilor către toate statele UE, potrivit unui sistem de cote. Aceasta însemană automat abandonarea reglementării actuale, denumită "Dublin II", care obligă ţara în care un refugiat pătrunde pentru prima oară în UE, să se ocupe de găzduirea şi nevoile acestuia.

Şansele iniţiativei lui Letta sunt însă reduse, chiar şi după tragedia petrecută la începutul lunii octombie în largul insulei Lampedusa, soldată cu moartea a 400 de refugiaţi africani. Germania şi alte state europene se opun modificării regulilor "Dublin II". Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut şefilor de stat şi de guvern o nouă politică pentru migraţie şi mai multe posibilităţi pentru migraţia legală. "Europa este un continent al imigraţiei. Există însă oameni care nu acceptă să realizeze acest lucru, chiar dacă este evident. De aceea avem nevoie de instrumente suplimentare. Nu putem rezolva problema numai cu ajutorul acordului "Dublin II". Totuşi, decizii legate de aceste teme nu vor fi luate în decursul prezentei reuniuni, au declarat surse guvernamentale germane.

Reuniunea la vârf se desfăşoară de altfel în clădirea Justus-Lipsius, despre care se spune că ar fi fost înţesată, în urmă cu câţiva ani, cu tehnică de ascultare montată de agenţi americani. Rânjind, un diplomat european a declarat presei: "nu ne simţim aici cu adevărat bine". Iar grupul parlamentar al Stângii din Parlamentul European a recomandat şefilor de stat şi de guvern, să folosească pe viitor "telefoane-conservă" pentru convorbirile lor la distanţă, confecţionate din două cutii de conserve goale, unite printr-o sfoară bine întinsă.

Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
Redactor Medana Weident

Acest text a fost publicat şi pe dw.de

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite