Kievul susţine că Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Ucraina. Moscova spune altceva
0
Preşedintele Ucrainei şi cel al Federaţiei Ruse, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, au convenit să înceteze acţiunile militare în regiunea Donbas. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, în urma unei discuţii telefonice între cei doi oficiali.
„Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (...). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas", bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.
Cei doi s-au înţeles care vor fi următorii paşi de a readuce pacea în aceste regiuni de conflict”, potrivit comunicatului postat pe site-ul oficial al preşedintelui ucrainean.
Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.
În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat " despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării", a anunţat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.
"Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte", a afirmat el.
Dar, purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că nu s-a ajuns la un armistiţiu pentru că Rusia nu este parte din conflict. Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko şi cei doi au căzut de acord, în mare, asupra a ceea ce trebuie făcut în continuare pentru rezolvarea crizei din Ucraina, a declarat purtatorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Interfax.
Pe frontul de est încă se duc lupte
În estul Ucrainei, trupele ucrainene spun ca incidentele armate nu au încetat după anunţarea armistiţiului, scrie „Moscow Times“. „Din momentul în care jurnaliştii m-au anunţat de armistiţiu, am fost atacaţi de două ori", a precizat Serghei Melniciuk, comandant al batalionului de voluntari Aidar din Donbas.
"Nu am primit încă ordine. Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă forţele de pe teritoriul nostru... Noi trebuie să punem capăt acestui măcel, ne distrugem naţia", a mai spus Melniciuk.
De cealaltă parte, Miroslav Rudenko, deputat în legislativul auto-proclamatei republici Populare Doneţk a precizat că dacă partea ucraineană îşi respectă promisiunea privind armistiţiul, sunt pregătiţi pentru o rezolvare politică a procesului.
Obama, sceptic
Despre acest armistiţu a vorbit şi preşedintele SUA, Barack Obama, a care se află într-o vizită la Talin, Estonia.
Şeful Casei Albe a spus că „este prea devreme pentru a înţelege ce înseamnă, de fapt, acest armistiţiu ... noi am susţinut permanent eforturile preşedintelui Petro Poroşenko de a ajunge la o adevărată, reală, încetare a focului în acest conflict”.
Preşedintele american susţine că dacă Rusia este pregătită să înceteze „finanţarea, înarmarea şi antrenarea trupelor”, atunci criza ucraineană poate fi rezolvată.
El adaugă că o soluţie a conflictului nu este posibilă cât timp Rusia continuă să trimită „trupe deghizate în separatişti”. America preferă o cooperare productivă cu Rusia, dar aceasta trebuie să respecte normele internaţionale, spune Obama.
Moscova lucrează în continuare la „transnistrizarea“ estului Ucrainei
Mai mulţi analişti au declarat pentru AFP că Federaţia Rusă implementează strategia bine testată de destabilizare a situaţiei implementată în Georgia şi Republica Moldova.
Săptămâna trecută, pentru prima dată, preşedintele Vladimir Putin a propus acordarea „statalităţii” pentru regiunile de est ale Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi luptă împotriva forţelor guvernamentale. Deşi ulterior, Kremlinul a declarat că afirmaţiile lui Putin au fost interpretate greşit „alegerea cuvintelor nu a fost aleasă întâmplător”, a declarat redactor-şef al revistei „Russia in Global Affairs”, Feodor Lukianov.
Forţele ruse sunt implicate direct în conflict, ajutând forţele rebele. „Rusia îi spune Kievului: V-am propus un acord privind federalizarea, iar voi nu l-aţi vrut. Acum, oferta s-a schimbat”, a spus Lukianov. De facto, oferta pare asemănătoare cu cazurile precedente.
În încercarea de a sprijini vorbitorii de limbă rusă şi să menţină influenţă în regiune, în anii 1990, Moscova a sprijinit mişcările separatiste din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, dar şi în regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia chiar a dislocat în aceste regiuni forţele de menţinere a păcii care au proclamat unilateral independenţa. În scurt timp a izbucnit un război cu Georgia, în 2008, după ce Tbilisi a trimis soldaţii săi în Osetia de Sud.
Intervenţia rusească a destabilizat situaţia din cele două ţări şi într-o oarecare măsură, a încetinit procesul lor de integrare europeană. În cazul Ucrainei, Rusia încearcă, de asemenea, să-şi menţină influenţa.
Marţi, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că iniţiativa guvernului ucrainean, de a propune parlamentului anularea statutului Ucrainei de stat în afara blocurilor militare, arată că la Kiev "partida războiului" predomină asupra "partidei păcii".
Comentând rezultatele reuniunii de luni de la Minsk a "grupului de contact" pentru Ucraina, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că a fost prima întâlnire cu participarea Kiervului şi a reprezentanţilor autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk, în care au fost discutate probleme legate de reglementarea politică a crizei.
Este foarte important - a mai spus Lavrov - ca Statele Unite şi Uniunea Europeană să susţină procesul început luni la Minsk. Acestor eforturi însă i se opune la Kiev, ceea ce Lavrov a numit "partida războiului".
El a reamintit că tot luni Guvernul ucrainean a depus în Parlament iniţiativa conform căreia Ucraina ar trebui să renunţe la actualul său statut de ţară în afara blocurilor. erghei Lavrov:
"Adică "partida păcii" a încercat şi încearcă în continuare să promoveze o soluţia negociată politic a tuturor problemelor esenţiale cu care se confruntă acum ucrainenii. Şi tot la Kiev "partida războiului" întreprinde paşi care în mod clar sunt îndreptaţi spre subminarea tuturor acestora eforturi", a spus Serghie Lavrov.
Şeful diplomaţiei ruse şi-a exprimat " marele regret" că întărirea poziţiilor acestei partide a războiului este susţinută activ de Statele Unite, unele capitale europene şi de NATO.
Kievul renunţă la politica de nealiniere şi ridică zid la frontiera cu Rusia
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat vineri că Alianţa nu închide uşa aderării Ucrainei, dacă această ţară doreşte să adere, relatează AFP. Dezvoltarea în continuare a parteneriatului NATO-Ucraina este posibilă în cazul în care Ucraina va schimba actuala politică de nealiniere.
Rasmussen a declarat ca noile proiecte de lege care vor renunţa la politica de nealiniere pot fi elaborate de noua componenţă a Radei Supreme, după alegerile parlamentare, iar apoi Ucraina ar putea aborda problema cu NATO în cadrul comisiei Ucraina - NATO.
Guvernul de la Kiev a aprobat astăzi o hotărâre în care propune renunţarea la statutul de ţară “în afara blocurilor militare” a Ucrainei şi orientarea ţării spre integrarea în Alianţa Nord-Atlantică, a anunţat premierul Arseni Iaţeniuk. Acesta a adăugat că ţara sa va insista asupra unui statut de “partener special” al NATO.
Premierul Iaţeniuk a mai a declarat că autorităţile de la Kiev încep să construiască un zid la frontiera cu Rusia. Proiectul prevede că peretele de protecţie va fi construit dintr-o plasă simplă metalică. Va avea o înălţime de 2 metri şi o lungime de aproape 2 000 de kilometri. Partea de sus va avea sârmă ghimpată de 25-30 de centimetri , iar anumite zone vor fi înconjurate de câmpuri minate. În curând, o misiune a experţilor europeni va face o evaluare a volumului lucrărilor necesare pentru implementarea acestui proiect, a mai spus liderul de la Kiev..
Se încarcă comentariile...
