Polonia amână alegerile prezidenţiale de la 10 mai

Alegerile prezidenţiale din Polonia care urmau să aibă loc duminică, 10 mai, au fost amânate pentru o dată ulterioară, au anunţat miercuri seară liderul partidului la putere Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, şi aliatul său Jaroslaw Gowin, într-o declaraţie comună, notează AFP.

Scrutinul prevăzut duminică - a cărui amânare din cauza pandemiei a fost cerută de opoziţie - nu se va ţine, iar preşedinta camerei inferioare a parlamentului va anunţa "prima dată posibilă" pentru noi alegeri, au scris pe Twitter cei doi oameni politici.

Partidul Dreptate şi Justiţie (PiS, naţionalist şi conservator, la putere) a încearcat să menţină cu orice preţ alegerile, în pofida crizei sanitare covid-19 şi a propus o modificare a Codului Electoral care să permită organizarea alegerilor prin corespondenţă.

 Însă proiectul de lege care autorizează acest vot nu a fost încă adoptat de Senat, iar sondajele arată că mai puţin de 30% dintre polonezi spun că se duc la urne la 10 mai.

Opoziţia poloneză, organizaţii de apărarea drepturilor omului şi Uniunea Europeană (UE) consideră că organizarea unor alegeri în condiţiile stabilite de către guvern nu îndeplineşte garanţiile de echitate şi transparenţă şi ar slăbi democraţia în Polonia.

 Parlamentul aprobă legea care permite votul prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale

Seimul (Sejm), camera inferioară a parlamentului bicameral polonez, a aprobat joi un proiect de lege care stabileşte votul prin corespondenţă ca singurul mod posibil de a participa la alegerile prezidenţiale din 2020 în Polonia, potrivit DPA şi Reuters.

Sejm a aprobat proiectul respectiv de lege cu o majoritate de 236 de voturi dintr-un total necesar de 213 şi 11 abţineri. Pentru a intra în vigoare, această lege mai trebuie semnată de preşedintele ţării.

Alegerile prezidenţiale urmau să aibă loc duminică. Partidul conservator aflat la putere Lege şi Justiţie (PiS) doreşte ca acest scrutin să aibă loc prin intermediul votului prin corespondenţă din cauza pandemiei de COVID-19, un plan căruia i se opun ferm partidele de opoziţie, argumentând că în acest fel alegerile nu vor fi nici transparente, nici echitabile.

Chiar dacă parlamentarii au aprobat în principiu votul prin corespondenţă, un vicepremier polonez a declarat joi că aceste alegeri ar putea fi organizate cel mai devreme în luna iunie, potrivit Reuters.

Preşedintele PiS, Jaroslaw Kaczyanski, a afirmat miercuri seara că alegerile prezidenţiale nu se vor mai ţine duminică, 10 mai, ci vor fi amânate pentru o dată ulterioară, care rămâne să fie stabilită, notează DPA. 

   Comisia Europeană a transmis miercuri că Varşovia trebuie să asigure alegeri "libere şi corecte", în contextul în care Polonia este blocată într-o criză politică în legătură cu scrutinul prezidenţial ce urma să aibă loc duminică, dar a cărui dată este neclară, potrivit Reuters.

Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a discutat în cadrul executivului comunitar de la Bruxelles despre "importanţa unor alegeri prezidenţiale libere şi corecte în Polonia, în contextul crizei coronavirusului", a spus un purtător de cuvânt al CE într-o conferinţă de presă.

În contextul unor dispute în cadrul coaliţiei de guvernare conduse de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a propus un vot prin corespondenţă din cauza pandemiei de coronavirus, nu este clar dacă, la ce dată şi cum se va desfăşura exact scrutinul prezidenţial din Polonia.

Varşovia nu poate exclude varianta alegerilor legislative anticipate în cazul agravării crizei politice generate de organizarea scrutinului prezidenţial programat în luna mai, a declarat miercuri Michal Dworczyk, şeful de cabinet al premierului polonez.

Senatul polonez a respins marţi o propunere a guvernului privind desfăşurarea scrutinului prezidenţial la 10 mai prin corespondenţă din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce a constituit o lovitură dată partidului PiS, dar era o decizie aşteptată.

Ultimul cuvânt asupra alegerilor prezidenţiale îl va avea camera inferioară a parlamentului, unde PiS are o majoritate fragilă. Unii dintre parlamentarii parteneri de coaliţie ai PiS se pronunţaseră anterior împotriva organizării alegerilor prezidenţiale în luna mai. 

 Preşedintele polonez Andrzej Duda, candidat pentru un al doilea mandat, a semnat un "acord-program" cu sindicatul Solidaritatea

Preşedintele polonez Andrzej Duda, care candidează pentru un al doilea mandat, a primit marţi susţinerea sindicatului Solidaritatea, apropiat de conservatorii aflaţi la putere, cu care a semnat un "acord-program", informează AFP.

Alegerile prezidenţiale ar putea avea loc în Polonia duminica viitoare, doar prin corespondenţă, însă acest scrutin, dorit de partidul conservator naţionalist aflat la putere Lege şi Justiţie (PiS) şi criticat puternic de opoziţie, este învăluit în multe incertitudini legale, constituţionale şi tehnice şi ar putea fi amânat.

Acordul între Duda şi Solidaritatea - sindicatul-moştenitor al mişcării ce a făcut să se prăbuşească regimul comunist în Polonia, în 1989, astăzi apropiat PiS - este o a doua ediţie a celui pe care cele două părţi l-au încheiat în urmă cu cinci ani, în timpul campaniei ce l-a adus pe candidatul PiS la conducerea statului.

Acordul conţine elemente-cheie ale programului electoral al lui Duda, printre care trecerea la pensionarea în funcţie de numărul de ani munciţi, nu de vârsta angajatului, cum este cazul acum, a precizat preşedintele sindicatului Solidaritatea, Piotr Duda, care nu are nicio legătură de rudenie cu şeful statului polonez.

La aceasta se adaugă o alocaţie de solidaritate pentru persoanele care şi-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei, precum şi promovarea de acorduri colective de muncă.

În timpul celor cinci ani de preşedinţie a lui Andrzej Duda, "noi ne-am putut baza întotdeauna pe preşedinte, în situaţii dificile", a declarat liderul Solidaritatea după semnarea acordului.

Făcând în mod direct aluzie la campania electorală - practic inexistentă din cauza pandemiei - el a afirmat că unul dintre candidaţii opoziţiei la preşedinţie, liderul partidului conservator ţărănist PSL, Wlasdyslaw Kosiniak-Kamysz, "a strălucit îndeosebi" în calitate de ministru în procedura ce a dus, în 2012, la creşterea vârstei de pensionare.

Majorată la acea dată la 67 de ani pentru ambele sexe, vârsta de pensionare a fost redusă în 2017 la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, după instalarea PiS la putere în urma alegerilor legislative din 2015.