Pericol uriaş de paralizie politică după alegerile legislative din Italia INFOGRAFIE

Italia se îndreaptă spre un impas politic după scrutinul anticipat de duminică, în urma căruia majoritatea în forul legislativ nu a revenit niciunei formaţiuni politice şi nici măcar unei coaliţii.

Alegerile legislative anticipate care au avut loc duminică în Italia sunt departe de a fi adus calmul de care scena politică din peninsulă avea nevoie.

Ba mai mult. În contextul în care nicio formaţiune politică nu a reuşit să obţină majoritatea parlamentară şi nici măcar coaliţia de dreapta/extremă-dreaptă, clasată pe primul loc, nu dispune de suficiente mandate pentru a guverna, Italia plonjează în incertitudine politică.

Singurul lucru care este cert este că stânga tradiţională, în prezent la putere, s-a prăbuşit. Pe fondul crizei migraţiei, al problemelor economice şi al sentimentului că Uniunea Europeană le-a abandonat ţara, italienii, care au ieşit în număr mare la urne (peste 70%), au optat pentru formaţiuni antisistem, antieuropene şi populiste, care, de altfel, au fost împreună şi marile învingătoare ale acestui scrutin.

Astfel, cele mai multe voturi pentru o formaţiune politică (32,3%, după numărarea a 95% din sufragii) au revenit Mişcării Cinci Stele, M5S, antisistem, condusă de Luigi Di Maio, care a încercat să atragă de partea sa electoratul dezamăgit de politica italiană tradiţională. 

În acest timp, coaliţia de dreapta/extremă-dreapta alcătuită din partidul de centru-dreapta Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, Liga (fosta formaţiune Liga Nordului, de extremă-dreapta) a lui Matteo Salvini şi Fraţii Italiei (extemă-dreapta) s-a clasat pe primul loc, cu aproximativ 37% din opţiuni. Spre surprinderea generală însă, Liga a obţinut circa 18% din voturi, mult peste Forza Italia (14%).

Dar, potrivit noii legi electorale intrate în vigoare în 2017, care combină votul proporţional cu cel nominal, pentru a obţine majoritatea în forul legislativ este nevoie de un scor de cel puţin 40%. Şi chiar dacă luni după-amiază nu fuseseră date publicităţii rezultatele finale, o răsturnare de situaţie era puţin probabilă.

Scenarii posibile

Potrivit mai multor experţi citaţi de France-Presse, rezultatele votului de duminică lasă să se întrevadă mai multe scenarii, deşi este greu de anticipat care va fi calea pe care va merge Italia.

O variantă constă într-un „guvern 5 stele“ - o alianţă „antisistem“ între M5S şi Liga - singura care pare să poată obţine majoritatea parlamentară. Totuşi, liderii celor două formaţiuni au respins până acum posibilitatea unei asemenea alianţe, care, fără doar şi poate, dă fiori reci Bruxelles-ului, notează News.ro. În plus, atât liderul M5S, Luigi Di Maio, în vârstă de 31 de ani, cât şi cel al Ligii, Matteo Salvini, în vârstă de 44 de ani, revendică, în baza rezultatelor alegerilor, funcţia de premier, fiind puţin probabil ca vreunul dintre ei să cedeze.

O altă opţiune ar fi ca Mişcarea Cinci Stele să înceapă negocieri cu Partidul Democrat (PD, centru-stânga) şi cu micile partide de stânga. Pentru a fi posibil acest lucru, Matteo Renzi, care a jurat să nu facă vreodată o alianţă cu „extremiştii“, ar trebui să cedeze conducerea PD altcuiva. Iar informaţii neoficiale privind retragerea lui Renzi în urma înfrângerii suferite duminică au apărut deja. Numai că astfel de discuţii au avut loc şi în 2013 şi nu s-a ajuns la un acord. Între timp, însă, M5S s-a schimbat, Luigi Di Maio s-a arătat mai deschis la dialog, iar, cu circa 19% din voturi, PD nu se mai află într-o poziţie de forţă.

Comentatorii au adus în discuţie şi un fel de „mare coaliţie“, după modelul german, între Forza Italia a lui Berlusconi şi Partidul Democrat al lui Renzi, cu sprijinul unor grupări mai mici „eurofile“ şi chiar al unor dezertori ai Ligii. Deşi Bruxelles-ul şi-ar dori ca un astfel de scenariu să devină realitate, estimările privind numărul de mandate aferente fiecărei formaţiuni arată că varianta este puţin probabilă.

În cazul în care nu se va ajunge la formarea unei majorităţi parlamentare, preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, va trebui să lase în funcţie actualul guvern al lui Paolo Gentiloni (centru-stânga), care nu are nevoie de votul de încredere al noului parlament pentru a gestiona problemele curente.

Totuşi, procedura va necesita timp. Cele două camere se vor întruni pentru prima dată pe 23 martie pentru a-şi alege preşedinţii şi pentru a constitui grupurile parlamentare. Doar atunci Mattarella va începe consultările. O astfel de situaţie nu ar fi o surpriză pentru Italia, o ţară care a învăţat să trăiască în incertitudine, având în vedere că de la proclamarea Republicii, în 1946, au existat peste 60 de guverne.

Suntem o forţă politică ce reprezintă ţara întreagă, ceea ce nu pot spune despre alte formaţiuni, iar aceasta ne propulsează inevitabil la guvernarea ţării.

                                                                                            Luigi Di Maio, liderul Mişcării Cinci Stele

Mişcarea Cinci Stele, refugiul nemulţumiţilor

Formaţiune antisistem, populistă, Mişcarea Cinci Stele a fost înfiinţată în 2009 de actorul de comedie Beppe Grillo, care se poziţionase adesea în spectacolele sale împotriva clasei politice. Prin intermediul blogului său, de altfel cel mai citit din Italia, Grillo a reuşit să atragă de partea sa numeroşi italieni, în special tineri.

M5S, care din septembrie anul trecut este condusă de Luigi Di Maio, se află la conducerea câtorva oraşe mari din Italia, inclusiv Roma, iar în 2013 a obţinut rezultate bune la parlamentare - 109 deputaţi şi 54 de senatori. Mişcarea şi-a afirmat originalitatea pledând în favoarea unei democraţii participative şi folosirii discuţiilor pe internet pentru adoptarea programului electoral sau selectarea candidaţilor la alegeri.

În ultima perioadă, odată cu apropierea alegerilor, în poziţionarea formaţiunii au intervenit mai multe schimbări. De pildă, până acum câteva luni, unul dintre punctele-cheie ale M5S era un referendum pe tema ieşirii din zona euro. Acum însă, un reprezentant al formaţiunii dă asigurări că nici pomeneală de aşa ceva. De altfel, deşi a fost critică în trecut la adresa UE, Europa nu a figurat în programul oficial M5S în aceste alegeri legislative, notează AFP.

Potrivit expertului în sondaje Antonio Noto, oamenii votează cu M5S mai mult „pentru a da o palmă partidului lor politic de referinţă“ decât din convingere. Iar acest fapt a fost recunoscut inclusiv de unii dintre membrii formaţiunii.