Opoziţia turcă, tot mai aproape să-i ia guvernului lui Erdogan
0Partidul care reprezintă minoritatea kurdă din Turcia, intrat în Parlametul de la Ankara după alegerile de duminică, a anunţat că este „deschis la orice variantă de coaliţie care nu include partidul lui Erdogan”. Dacă şi republicanii acceptă o alianţă cu naţionaliştii, atunci coaliţia tripartită ar avea suficientă putere pentru a numi premierul şi forma guvernul fără AKP, partidul lui Erdogan.
Partidul Democratic al Poporului (HDP), formaţiune care reprezintă minoritatea kurdă din Turcia, a anunţat joi că este dispus să încheie o coaliţie cu toate celelalte partide în afară de AKP, gruparea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
Deschiderea kurzilor către a încheia o alianţă inclusiv cu naţionaliştii, al treilea partid intrat în parlament, este extrem de importantă, mai ales că aceştia sunt singurii cu care Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP) ar putea încheia o alianţă -republicanii au respins din start orice înţelegere cu partidul lui Erdogan. Însă, în acelaşi timp, ei au respins şi o alianţă cu naţionaliştii.
Singura schemă prin care Opoziţia ar putea să formeze o coaliţie guvernamentală ar fi ca toate celelalte trei partide intrate în parlament pe lângă AKP să se alieze.
Cea mai cruntă înfrângere a lui Erdogan
Alegerile parlamentare de duminică i-au adus lui Erdogan cea mai importantă înfrângere din ultimii 13 ani, lăsându-l pentru prima dată în această perioadă fără majoritatea absolută din Parlament şi curmându-i planurile de a transforma Turcia din republica parlamentară în republică prezidenţială.
„Părerea naţiunii noastre este mai presus decât orice”, a spus Erdogan în timpul primului discurs public după înfrângerea suferită duminică. Faţă de ultimele alegeri, scorul Partidului Dreptate şi Justiţie - AKP - pentru care Erdogan a făcut neîncetat campanie, deşi Constituţia îi cere preşedintelui să fie apolitic, a fost cu 10 puncte procentuale mai mic, obţinând puţin peste 41% - comparativ cu peste 50% în trecut.
Voturile pierdute de AKP au mers către un partid kurd nou-înfiinţat, care a candidat la alegerile parlamentare pentru prima oară, obţinând din stard 13% din voturile exprimate (pragul electoral era de 10%).
Erdogan a adoptat un ton surprinzător de împăciutor faţă de retorica agresivă de campanie, când şi-a comparat partidul cu Sultanul Mehmet, cuceritorul Istanbulului.
Duminică, 86% dintre cei 54 de milioane de turci cu drept de vot au mers la urne. În mandatul anterior, AKP avea 331 dintre cele 550 de locuri din parlamentul turc. Acum, partidul are în continuare majoritate parlamentară, cu 258 de mandate, însă insuficientă pentru a da premierul.
AKP este urmat de Partidul Popular Republican, cu 132 de mandate, iar a treia poziţie îi aduce la egalitate pe kurzi (HDP) şi naţionalişti (MHP), cu câte 80 de mandate parlamentare. Pentru a numi premierul, AKP mai are nevoie de 18 voturi în parlament.
Structura parlamentului turc | Create infographics
Erdogan, preşedintele premier
Conform legislaţiei turceşti, Erdogan ar fi trebuit să-i predea în totalitate portofoliul de prim-ministru succesorului său în această funcţie, Ahmet Davutoglu, atunci când a devenit preşedinte, în august 2012. Anterior, el a deţinut funcţia de premier timp de 11 ani.
Tranziţia între funcţii nu s-a petrecut însă, iar Erdogan a ignorat legislaţia care-l obligă să rămână apolitic. S-a implicat complet în campania electorală, organizând mitinguri şi susţinând discursuri din partea AKP. Erdogan nu s-a sfiit nici măcar să se lanseze în dezbaterile electorale din campanie.
„Erdogan ţinteşte puterea absolută. Deja, puterile în stat abia sunt separate, din moment ce preşedinţia controlează justiţia, poliţia şi serviciile secrete. Vrea să forţeze şi mai mult. Erdogan se vede întruchiparea istoriei Turciei”, explică Jean Marcou, expert în Turcia şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Grenoble.
„Încă din 2008, a început să-şi ridice acest cult al personalităţii, unul în care el, liderul, intenţionează să răzbune istoria turcă”, adaugă acesta.
Pe 30 mai, când participa la un eveniment de celebrare a cuceririi Istanbulului de otomani, în 1453, Erdogan a susţinut un discurs plin de repere istorice. „Alegerile de la 7 iunie vor reprezenta, cu voia Domnului, o nouă cucerire”, a spus preşedintele, comparând cei 12 ani la putere ai AKP cu domnia Sultanului Mehmet.