Liderii europeni au ajuns la un acord privind neutralitatea în materie de emisii de carbon, dar fără Polonia. Alte decizii luate la Consiliul European de iarnă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liderii europeni au ajuns la un acord, în cadrul Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, pentru reducerea emisiilor de carbon până în 2050
Liderii europeni au ajuns la un acord, în cadrul Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, pentru reducerea emisiilor de carbon până în 2050

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat în noaptea de joi spre vineri un ”acord privind neutralitate carbonului până în 2050”, însă fără Polonia care a refuzat să se angajeze pe această temă, relatează AFP.

Acord privind neutralitatea climatică până în 2050. Consiliul European obţine un acord cu privire la acest obiectiv important”, a anunţat Charles Michel pe Twitter.

Polonia a refuzat să se angajeze imediat, fără a bloca totuşi concluziile, au explicat mai multe surse europene.

Charles Michel a salutat un ”semnal foarte puternic” lansat de Europa la o zi după prezentarea ”Pactului ecologic” european. Această foaie de parcurs detaliată a Comisiei von der Leyen îşi propune să pună UE pe făgaşul neutralităţii climatice până la jumătatea secolului.

Acest acord este ”crucial”. ”Este important pentru Europa să manifeste o ambiţie puternică”, a subliniat Charles Michel. Acest acord, obţinut după discuţii intense, ”ţine cont de faptul că pentru un stat membru durează mai mult timp înainte de a aplica acest obiectiv”, a precizat Charles Michel. Cazul Varşoviei va fi studiat de liderii europeni în iunie anul viitor.

  Decizia sa de a anunţa un acord - în pofida lipsei unui consens - a surprins, chiar dacă Polonia nu a mers până la a bloca adoptarea concluziilor summitului.

Michel şi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen au încercat să minimalizeze termenul dat Poloniei, până în iunie.

Consiliul European a ”aprobat” obiectivul neutralităţii în privinţa modificărilor cliamtice până în 2050, însă a notat - în concluziile sale - că un stat membru ”nu se poate angaja, în acest stadiu, să implementeze acest obiectiv în ceea ce-l priveşte”.

Potrivit mai multor surse, Varşovia a cerut să se angajeze asupra unei date, după 2050 - a fost evocat anul 2070 -, ceea ce i s-a refuzat.

Faptul că Polonia rămâne în afară este ”complet acceptabil”, a dat asigurări von der Leyen.

”Acest obiectiv (al neutralităţii) va angaja UE în ansamblul său”, dă asigurări Palatul Elysée. Celalte ţări urmează să convingă Polonia să li se alăture în vară.

”Înţelegem că Polonia are nevoie de mai mult timp”, a explicat Charles Michel. Ţara, încă foarte dependentă de cărbune, este unul dintre principalii poluatori din Europa şi se teme de o tranziţie energetică dezastruoasă pe plan economic şi social.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, la sosirea la summit, că acest cost al transformării energetice în ţara sa este ”de departe cel mai ridicat” decât în alte ţări.

Restul UE se arată înţelegător, iar Ursula von der Leyen a dat asigurări, după prezentarea Pactului verde european, că ”acest lucru nu schimbă calendarul Comisiei”.

Această foaie de drum vizează să pună UE pe şinele neutralităţii în privinţa modificărilor climatice la orizonul mijlocului acestui secol, prin diverse legislaţii şi planuri de acţiune în diverse sectoare.

Până în iunie, Comisia urmează să prezinte mai multe acte legislative, a subliniat cancelarul german Angela Merkel. Mai ales marea ”lege privind (lupta împotriva modificărilor) cliamtice” europeană, în care Comisia intenţionează să înscrie obiectivul 2050 şi care urmează să fie prezentată în martie.

Liderii europeni urmează să avanseze, până în vară, în discuţia cu privire la viitorul buget plurianual al UE aferent perioadei 2021-2027, care să reflecte ambiţiile în domeniul mediului ale blocului.

Iar în ianuarie Ursula von der Leyen urmează să-şi prezinte ”Fondul pentru o tranziţie dreaptă”, foarte aşteptat de ţările în care supravieţuirea anumitor regiuni este legată de cărbune.

Varşovia nu a fost, la începutul summitului, singura ţară recalcitrantă. Ungaria şi Cehia îşi afişează şi ele scepticismul, cerând garanţii financiare, dar şi cu privire la mijloacele în vederea atingerii acestui obiectiv de mediu, inclusiv în domeniul nuclear.

Inacceptabilă pentru ţări ca Austria şi Luxemburgul, această referire la atom a fost apărată de către cele trei capitale din Europa de Est. Ceilalţi lideri au sfârşit ptin a ceda şi prin a o menţiona în concluzii. Este vorba despre o recunoaştere importantă, întrucât ea deschide calea unor ajutoare şi subvenţii.

Premierul ceh Andrej Babis şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că i-a ”convins” pe omologii săi că ”energia nucleară este calea noastră către neutralitatea cliamtică”.

Ambiţia în domeniul mediului a noii Comisii este puternic legată de viitorul buget plurianual al UE aferent perioadei 2021-2027, un subiect spionos, dar asupra căruia liderii europeni nu au insistat, însărcinându-l pe preşedintele Consiliului Charles Michel "să facă să avanseze negocierile”.

Uniunea Europeană va introduce o taxă pe carbon la produsele importate dacă nu îndeplinesc aceleaşi cerinţe climatice ca şi întreprinderile europene

Liderii celor 27 de ţări membre ale UE au acordat joi seară un ''sprijin unanim'' pentru ''introducerea unei impozitări a produselor străine la frontierele Europei dacă nu îndeplinesc aceleaşi cerinţe climatice ca şi întreprinderile europene'', a anunţat Palatul Elysée, relatează AFP.

Comisia Europeană va trebui să elaboreze în următoarele luni un text legislativ pentru a pune în aplicare acest mecanism fiscal care face parte din programul ''Pactul verde'' al noii comisii, a precizat preşedinţia franceză.

Acest mecanism fiscal are ca obiectiv să garanteze că ''companiile din terţe ţări respectă cele mai înalte standarde de mediu'', se arată în declaraţia adoptată la încheierea Consiliului European.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat o propunere care va permite Uniunii Europene să îşi protejeze interesele comerciale în pofida paraliziei sistemului multilateral de soluţionare a litigiilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Pentru a pune şi mai mult accentul pe conformare şi pe asigurarea respectării acordurilor comerciale ale UE, Comisia a creat poziţia de Responsabil cu aplicarea dispoziţiilor în materie comercială, care va fi ocupat la începutul anului 2020, se arată într-un comunicat de presă al executivului comunitar.

Propunerea de modificare a regulamentului existent de asigurare a respectării normelor vine ca reacţie directă la blocarea activităţii Organului de apel al OMC. Actualul regulament - un temei juridic al UE pentru adoptarea contramăsurilor comerciale - impune ca un litigiu să parcurgă în întregime procedurile OMC, inclusiv în faza de apel, înainte ca Uniunea să poată reacţiona. Lipsa unui organ de apel al OMC funcţional permite membrilor OMC să se sustragă de la obligaţiile care le revin şi să scape de aplicarea unei hotărâri cu efect juridic printr-un simplu apel faţă de un raport al unui grup special.

Propunerea Comisiei va permite UE să reacţioneze chiar dacă OMC nu emite o decizie finală la nivel de organ de apel deoarece celălalt membru al OMC blochează procedura de soluţionare a litigiilor prin realizarea unui apel "în vid".

Acest nou mecanism se va aplica şi dispoziţiilor privind soluţionarea litigiilor incluse în acordurile comerciale regionale sau bilaterale la care UE este parte. Uniunea Europeană trebuie să fie în măsură să răspundă cu fermitate în cazul în care parteneri comerciali împiedică soluţionarea eficientă a litigiilor, de exemplu prin blocarea componenţei grupurilor speciale.

Asigurarea respectării angajamentelor convenite cu alţi parteneri comerciali este o prioritate majoră a Comisiei Europene. Prin urmare, UE se concentrează din ce în ce mai mult pe asigurarea respectării angajamentelor luate de partenerii ei în cadrul acordurilor comerciale multilaterale, regionale şi bilaterale. În acest sens, Uniunea se va baza pe o serie de instrumente.

"O Europă mai puternică pe scena lumii implică o manifestare eficientă a poziţiei de lider a UE în cadrul comerţului mondial şi puteri adecvate pentru a asigura faptul că normele comerţului internaţional sunt respectate. Din acest motiv, îmi încep mandatul prin luarea de măsuri rapide vizând consolidarea setului nostru de instrumente comerciale. Propunerile ne vor permite să ne apărăm interesele în aceste momente deosebit de nefavorabile comerţului internaţional. Întrucât multe locuri de muncă din Europa sunt periclitate, UE trebuie să fie dotată corespunzător pentru a asigura faptul că partenerii noştri îşi respectă angajamentele şi tocmai acest aspect este vizat de propunerea actuală", a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, comisarul pentru comerţ, Phil Hogan, a apreciat că UE se află "într-un moment critic pentru multilateralism şi pentru sistemul comercial mondial".

"În condiţiile în care Organul de apel este eliminat din ecuaţie, am pierdut un sistem aplicabil de soluţionare a litigiilor, care a fost un garant independent al faptului că normele OMC sunt aplicate în mod imparţial. În timp ce încercăm să reformăm OMC şi să restabilim un sistem al OMC care funcţiona bine, nu ne putem permite să fim lipsiţi de apărare dacă nu există nicio posibilitate de a obţine o soluţie satisfăcătoare în cadrul OMC. Modificările pe care le propunem ne vor permite să ne apărăm întreprinderile, lucrătorii şi consumatorii, ori de câte ori partenerii noştri nu respectă normele", a adăugat el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite