Legiunea Naţională, noua grupare ultranaţionalistă de „autoapărare“ din Ungaria

La zece ani de la scoaterea în afara legii a Gărzii Maghiare, aripa paramilitară a partidului ultranaţionalist Jobbik, o nouă grupare de aceeaşi factură îşi face simţită prezenţa în Ungaria. Liderul ei a avut interdicţie în România timp de trei luni din motive politice.

La 2 iulie 2009, Curtea de Apel din Budapesta a interzis definitiv Garda Maghiară, care s-a remarcat în cei doi ani ai săi de activitate printr-o retorică fascistă şi xenofobă, inclusiv pe teritoriul ţării noastre.

La un deceniu de la pronuţarea acestui verdict şi după aproape tot atâta de timp de aflare a Ungariei sub controlul conservatorului Viktor Orban, o nouă grupare paramilitară după modelul Gărzii Maghiare răsare în ţara vecină. Se numeşte Legiunea Naţională şi activează, de la mijlocul lui mai, în cadrul Mişcării „Patria Noastră“ („Mi Hazánk Mozgalom“), o formaţiune de extrema dreaptă condusă de László Toroczkai, un politician naţionalist căruia i s-a interzis accesul în România pentru trei luni în 2005 din motive politice.

Şi Mişcarea „Patria Noastră“ este de puţin timp pe scena politica ungară, mai exact din 23 iunie 2018. Provine dintr-un curent radical apărut în interiorul Jobbik în mai anul trecut, după alegerile legislative, în semn de nemulţumire faţă de strategia normalizare şi recentrare politică dusă de Gábor Vona.

Potrivit lui Toroczkai, Legiunea Naţională nu este o succesoare din punct de vedere legal a Gărzii Ungare, dar îi împărtăşeşte ideologia.

Legiunea Naţională este condusă de un fost membru al Legiunii Franceze, László Födelmesi.

Ideea înfiinţării ei îi aparţine însă unui om care el însuşi a avut statul de emigrant. Este vorba de György Dorogi, care a trăit timp de nouă ani în Irlanda. Acolo şi-a deschis un restaurant în Dublin, denumit „Spartan Greek Food“, şi o asociaţie locală a Gărzii Maghiare, potrivit site-ului Potrivit site-ului 444.hu.

Romii, principala ţintă

Oficial, Legiunea Naţională îşi propune să promoveze „educaţia de apărare“, să contribuie la „păstrarea tradiţiilor militare“ şi să vină „în ajutor pentru salvarea de vieţi şi bunuri în situaţii de dezastre naturale“.

László Toroczkai a explicat însă adevăratele sale intenţii cu prilejul unui miting susţinut la 21 mai, cu doar câteva zile înainte de alegerile europarlamentare, la Törökszentmiklós.

Mişcarea „Patria Noastră“ şi-a concentrat într-un mod aparte atenţia asupra acestui orăşel de puţin peste 20.000 de locuitori din estul Ungariei pentru a-şi justifica lupta.

„Factorii care au condus la crearea Gărzii Maghiare nu au fost eliminaţi, ci s-au înmulţit“, a declarat Toroczkai în faţa a 300 de persoane, majoritatea tineri cu capete rase (foto mai jos).

FOTO slate.fr

„Oameni hotărâţi, care vor să facă ceva pentru ei înşişi, au dreptul să-şi organizeze propria apărare“, a continuat el, dedându-se apoi într-un lung şir de acuzaţii la adresa inamicilor comunişti şi romi.

El l-a salutat pe Miklós Horthy, afirmând că „a epurat ţara de comunişti“. Şi a susţinut că Ungaria este ameninţată în prezent de pericolul anarhiei, exact ca acum o sută de ani. Numai că elementele destabilizatoare sunt, potrivit lui, „teroriştii“ romi. „Un partid ţigănesc urmăreşte formarea unei provincii ţigăneşti independente“, a denunţat el. „Ei vor să se separe de unguri, să formeze un stat aparte cu propria limbă şi propriul drapelul. Pregăstesc un nou Trianon“, a insistat Toroczkai, care a făcut carieră politică evocând constant acest episod de după Primul Război Mondial considerat drept o tragedie istorică în ţara vecină.

„Suntem aici să ne apărăm compatrioţii unguri în timp ce statul nu face acest lucru“, a mai spus Toroczkai, referindu-se la un caz petrecut recent în Törökszentmiklós.

Aflat sub influenţa drogurilor, un bărbat rom a luat la bătaie mai multe persoane în două rânduri. Imaginile acestei agresiuni au şocat Ungaria, iar Mişcarea „Patria Noastră“ a organizat imediat un protest. „Romii pretind că sunt ameninţaţi, dar ei ne ameninţă pe toţi“, a acuzat liderul formaţiunii în timpul protestului.

În vârstă de 41 de ani,  László Toroczkai nu este nimeni altul decât fondatorul Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate. S-a remarcat cu o serie de activităţi provocatoare în ţările vecine, care i-a adus interdicţii de intrare în România, Serbia şi Slovacia, dar şi cu puterea de la Budapesta din anii 2000. A fost ales primar în 2003 în satul Ásotthalom şi s-a retras acolo ca tată model şi cultivator de cartofi. Criza migraţiei din vara lui 2015 i-a oferit un bun prilej de a se întoarce în politică la nivel naţional, pledând pentru construcţia gardului antimigranţi şi pentru păstrarea valorilor Ungariei. Manifestând poziţii mai dure decât conducerea Jobbik, s-a retras din acest partid şi şi-a înfiinţat o formaţiune pe seama ambiţiilor sale. La alegerile europarlamentare, Mişcarea „Patria Noastră“ a obţinut 114.156 de voturi, adică 3,3%, încheind pe locul şase la nivel naţional.

László Toroczkai FOTO EPA-EFE

Mişcarea „Patria Noastră“ militează pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, obligativitatea serviciului militar şi organizarea unui referendum privind apartenenţa la UE. Are şi un comitet dedicat problemei romilor.

„Nu vrem asasinate“

La Törökszentmiklós, cei 2.000 de romi din localitate trăiesc cu frică, scrie în slate.fr Helen Bienvenu, o ziaristă stabilită în prezent la Budapesta.

Primul lor gând legat de Legiunea Naţională este către seria de atentate comise acum zece ani împotriva unor membri ai comunităţii rome. Trei neonazişti au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă în 2013 pentru uciderea unui băieţel de patru ani şi a tatălui său în 2008 în urma unui atac cu cocteil Molotov. Un al patrulea a scăpat cu 13 ani de închisoare cu executare.

Rolanda şi Janos, ale căror nume au fost modificate din motive de securitate, îşi aduc aminte despre acest caz de parcă s-ar fi întâmplat ieri. Ei se tem ca Legiunea Naţională să nu calce pe urmele dispărutei  Gărzi Maghiare, care a organizat mai multe marşuri de intimidare în cartierele de romi.

„Pe ce se bazează Toroczkai când spune că suntem şobolani şi trebuie să termine cu noi? Au vrut să vină cu armata aici. Toţi romii reprezintă o problemă pentru el“, spune femeia din camera de zi a locuinţei sale modeste, fără tencuială.

„Vor să facă la fel ca în 2008-2009, pe vremea Gărzii Maghiare. La Tatárszentgyörgy, unde au defilat în 2007, au reuşit. Acolo i-au ucis pe micuţul Robi şi pe tatăl său. De atunci, au devenit Mi Hazánk. Vor să terorizeze populaţia“, continuă soţul ei.

„Nu vrem asasinate aici, nu vrem război, ei sunt cei care vor aşa ceva. Suntem foarte centraţi pe familia noastră şi pe copiii noştri. Dumnezeu a creat oamenii pentru ca fiecare să aibă un loc al său, nu doar László Toroczkai!“, adaugă Rolanda, care spune că jumătate din nepoţii ei sunt blonzi şi pe jumătate unguri.

Circa 900.000 de romi locuiesc în Ungaria, adică 9% din populaţia ţării vecine.