Iarna tuturor pericolelor şi dilema supravieţuirii. Cine va rezista mai mult?

FOTO Shutterstock

Asta urmează şi problemele care se prefigurează nu mai ţin doar de raportul între forţele militare şi nici măcar despre modul în care, acum, în disperare de cauză, se încearcă rezolvarea conflictului din Ucraina.

Va fi vorba despre capacitatea de rezistenţă fizică a unor populaţii care vor trebui să accepte restricţii (nimeni nu ştie încă dimensiunea şi intensitatea acestora) impuse de reducerea foarte importantă a fluxului de gaze din Rusia, poate chiar, aşa cum preconizează din ce în ce mai multe surse, o întrerupere totală a importurilor din Federaţia Rusă. Nu mai este doar o ipoteză teoretică, ci o temă de studiu care a fost dată în lucru atât grupurilor de analiză prospectivă ale unora dintre marile agenţii de informaţii cât şi specialiştilor din cele mai importante instituţii financiare din lume.

În acest sens, cred că măcar din presă ar fi normal ca românii să primească datele care apar, tocmai pentru că viitorul nostru, al tuturor, va fi determinat de acest tip de criză sistemică care este acum în plină desfăşurare şi în raport cu care politicienii responsabili încearcă să deseneze politici naţionale cât mai sustenabile şi cât mai suportabile pentru populaţie. Problema nu se pune în România deoarece, aşa cum ne asigură toţi liderii politici din coaliţia de la guvernare, nu există nici un fel de probleme, avem rezerve şi populaţia, după cum s-a obişnuit, să ştie că trebuie să stea pe locurile desemnate prin ordinul de zi corespunzător.

Aşa că ceea ce urmează are doar un caracter de strictă informare, să vedem ce fac ceilalţi şi, eventual, să privim cu atenţie şi îngrijorare cum se umflă criza asta care poate da foc Europei.

Chiar atât de serioasă este problema?

Da, răspunde cu maximă seriozitate răspund cei de la FMI într-un text postat pe blogul oficial al instituţiei. Atenţie, aş spune chiar maximă atenţie la semnalul dat de cei trei eminenţi economişti de la FMI care semnează analiza prospectivă, deoarece ei indică nu numai existenţa unui trend general care duce mari economii ale lumii în zona recesiunii (teama este că SUA poate ajunge acolo, cu efecte dezastruoase), dar indică şi faptul că patru ţări europene se află în situaţie de risc major în cazul unui embargo total pus de ruşi la livrarea de gaze naturale: Ungaria, Slovacia, Republica Cehă şi Italia.

Iată care este în acest moment situaţia dependenţei Statelor membre din UE faţă de gazul rusesc:

În acest context, iată care ar fi efectele economice ale unui embargo instituit de Federaţia Rusă pe gaze:

Rusia ar suferi cel mai mult din punct de vedere economic, cu o scădere cu 6% a GDP, în timp ce pentru Slovacia, Republica Cehă şi Italia procentul va fi de 5%, asta în cazul fericit în care vor fi identificate şi operaţionalizate la timp linii alternative de aprovizionare. În cazul Germaniei, motorul economic al UE, scăderea ar putea fi de 2% în cel mai rău scenariu şi de 1% în cazul celui mai optimist scenariu. Din nou, totul depinde de posibilitatea identificării rutelor alternative şi de capacitatea populaţie şi industriei de a se adapta unui consum mai redus. Asta ar însemna că activitatea economică s-ar putea reduce cu 2,3% în 2023, iar preţuri mai mari la energie ar putea duce indicele de inflaţie cu cel puţin două puncte în 2022 şi 2023.

Capacitatea actuală a UE de a răspunde crizei poate permite ca în perioada următoare, spun cei de la FMI, să se poată face faţă la o reducere cu maximum de 70% a nivelului livrărilor ruseşti, pe termen scurt soluţia fiind accesarea altor ruse alternative. Iată estimarea impactului economic, priviţi locul pe care se află şi România:

În acest context, discuţia începe să semene tulburător de tare cu cea din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, căci acum, ca şi atunci, bătălia pentru energie şi, mai ales, pentru economisirea combustibilului, se află în centrul vieţii sociale dominate de principiile şi regulile nemiloase ale „economiei de război” de care pomenea Emmanuel Macron. Poate este bine să revedem propaganda vizuală de atunci şi să vedem dacă şi ce s-a schimbat. Iată câteva exemple cu titlu educativ, să ne obişnuim din nou cu acest tip de imagini înainte să ni se spună că trebuie să:

Va reuşi oare Europa să strângă rândurile şi să impună un regim oarecare de austeritate cetăţenilor săi, inclusiv, spre exemplu, într-una dintre cele mai puternice economii ale lumii, cum este cea a Germaniei sau a Italiei? De partea cealaltă, dilema este dacă, da sau nu, Rusia va putea rezista loviturilor economice importante provocate de seturile succesive de sancţiuni şi va reuşi în ceea ce face acum, adică găsirea unor pieţe alternative, unele chiar foarte bogate, pentru a înlocui contractele cu Europa.

Deocamdată, centrelor de studii prospective li s-a cerut o nouă estimare de criză: modul în care puterea de rezistenţă socială va fi afectată de urmările dramatice ale schimbărilor climatice şi reducerea capacităţii unor ţări de a-şi asigura necesarul alimentar de urgenţă prin mijloace proprii în cazul intrării în economie de război. Am primit câteva seturi de date, foarte interesante, vi le voi prezenta şi dumneavoastră. Poate însă găsiţi şi apelurile de mai demult, de la noi, privind necesitatea purtării unei haine în plus, căci se vede că istoria poate fi proastă şi repetitivă.