Europa s-a făcut de râs în criza imigranţilor

Circa 250.000 de imigranţi ilegali din afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs, situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent FOTO AP

Confruntată cu invazia milioanelor de refugiaţi din Răsărit şi Sud, liderii europeni nu par în stare să reacţioneze adecvat, organizat şi concertat.

Luni, preşedintele Franţei, Francois Hollande şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au întâlnit, la Berlin, pentru a discuta această urgenţă, speriaţi nu doar de imaginile cu mii de refugiaţi care încearcă să ajungă în centrul şi nordul Europei venind din Italia, Grecia, Macedonia sau Serbia. La aceastea s-au mai adăugat violenţele asupra unor centre care adăpostesc azilanţi în Germania, cum s-a întâmplat în weekend la Heidenau, în landul Saxonia şi incendierea luni noapte a unui centru aflat în construcţie destinat cazării refugiaţilor, în Berlin (foto jos). O demonstraţie iniţial paşnică organizată sâmbătă în oraşul german Heidenau de partidului neonazist NPD a degenerat în confruntări între forţele de ordine şi protestatarii nemulţumiţi de sosirea refugiaţilor, 31 de poliţişti fiind răniţi.

Centru destinat refugiaţilor, incendiat la periferia Berlinului FOTO AP 

Merkel şi Holland au condamnat violenţele comise la Heideanau. „Condamn actele de violenţă comise, Atmosfera agresivă, xenofobă este inacceptabilă. Este revoltător modul în care extrema dreaptă şi neonaziştii încearcă să răspândească astfel mesaje de ură. Dar este la fel de ruşinos faptul că cetăţeni germani, chiar familii cu copii, sprijină aceste acte, participând la astfel de manifestaţii. Germania este o ţară în care e respectată demnitatea fiecărei fiinţe umane“, a declarat cancelarul german.

Hollande şi Merkel au cerut centre europene de înregistrare în Italia şi Grecia, împărţirea echitabilă a solicitanţilor de azil între statele UE şi repatrierea rapidă a celor respinşi. Aceste puncte de acces pentru migraṭie sunt create cu ajutorul UE, prin structurile existente legate de migraṭie şi paza frontierelor, cum ar fi Agenṭia Frontex, Europol şi Oficiul European pentru Azil (EASO). Ideea este de a ajuta un stat aflat sub presiunea migraṭiei în identificarea şi trierea migranţilor prin luarea amprentelor digitale etc. Comisia Europeana tocmai a deschis un nou astfel punct de acces în Sicilia, urmând să mai fie descis unul în Grecia.
 

Comisia Europeană a anunţat marţi că în Ungaria ar putea fi creat un centru de primire european pentru a ajuta la administrarea solicitărilor de azil din partea imigranţilor veniţi din Grecia, deoarece trimiterea lor înapoi în această ţară este interzisă printr-o decizie a Curţii de Justiţie a UE, transmite AFP.

"Suntem pregătiţi să creăm un centru de primire în Ungaria, deoarece această ţară are nevoie de sprijin", a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE pe probleme de imigraţie, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Peste 2.000 de imigranţi au traversat luni frontiera sârbă şi au intrat în Ungaria, ţară membră a UE şi frontieră externă a Spaţiului Schengen. Ei fac parte dintr-un val de 7.000 de refugiaţi plecaţi din Grecia. 

Ungaria ar trebui să se ocupe de solicitările de azil ale imigranţilor, deoarece trimiterea lor în Grecia, ţară de intrare în Uniunea Europeană, este interzisă printr-o decizie a Curţii de Justiţie a UE din decembrie 2011 din cauza „riscurilor de tratamente inumane sau degradante“, a confirmat Comisia Europeană. 

Merkel şi Hollande au cerut ca toate statele membre să aplice legislaţia comunitară privind acordarea azilului. Este vorba în primul rând de înregistrarea azilanţilor şi de furnizarea condiţiilor minime de cazare şi îngrijire. „Rugăm Comisia Europeană să intervină atunci când observă că statele membre nu îşi respectă obligaţiile convenite“, a cerut Merkel.

Mai mult, este nevoie de o decizie comună la nivel european cu privire la ce state din Balcani sunt considerate „sigure“ pentru a trimite înapoi imigranţii. În urmă cu nouă ani, Comisia Europeană a propus o listă cu ţări de provenienţă sigure, dar nu a putut să o impună ţărilor membre. Preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker susţine că este ilogic ca statele din vestul Balcanilor să fie considerate nesigure, iar simultan să primească statut de ţări candidate la aderarea la UE. Tema va fi abordată din nou în septembrie.

În acelaşi timp, cei doi lideri europeni spun că trebuie introduse standarde comune privind repatrierea azilanţilor respinşi. „Trebuie să facem diferenţa între cei care au cu adevărat drept la azil şi cei care vin aici din motive de înţeles, dar pe care nu îi putem primi“, a explicat Hollande. Iar cei acceptaţi trebuie apoi repartizaţi corect în cadrul Uniunii. Un aspect foarte controversat în rândul statelor membre, multe dintre acestea nefiind dispuse să mai primească azilanţi. 

ONU critică gestionarea crizei 

Reprezentantul Biroului Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Serbia, Hans Friedrich Schodder, a estimat luni la Belgrad că măsura de închidere a frontierelor pentru refugiaţi este o greşeală, precizând că trebuie să existe un mecanism ordonat pentru trecerea graniţei în mod legal, relatează agenţia Tanjug.

Între timp, Germania a suspendat aplicarea convenṭiei de la Dublin în ceea ce îi priveṣte pe migranṭii sirieni, aceasta însemnând că nu-i va trimite înapoi în ṭara prin care au intrat în UE.

Circa 250.000 de imigranţi ilegali din afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs, situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent.

Unii dintre aceşti refugiaţi provin din zone de conflict, precum Siria sau Afganistan, dar majoritatea vin din ţări africane motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai bun în Europa, ei profitând de anarhia din Libia pentru a tranzita această ţară şi traversează apoi Marea Mediterană mai ales către Grecia şi Italia. O altă rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti.

În timp ce în Grecia şi Italia sosesc de obicei imigranţi clandestini proveniţi din afara Europei, Germania se confruntă la rândul ei cu un val masiv de refugiaţi originari în mare parte din ţările balcanice. Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul acestui an cifra de 800.000.

Bulgaria, blindate la frontiera cu Macedonia

Bulgaria a trimis  blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia în sprijinul poliţiei de frontieră, temându-se de un posibil aflux de imigranţi, a anunţat, ieri, Ministerul bulgar al Apărării.

„În această etapă vom consolida preventiv paza frontierei asigurată de poliţia de frontieră“, a declarat postului de radio local BNR Nikolai Karavainov, un responsabil pentru operaţiuni în Ministerul Apărării de la Sofia. Douăzeci şi cinci de soldaţi şi vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria şi Macedonia, dar 'numărul lor ar putea creşte în cazul în care situaţia se înrăutăţeşte', a spus el.

Şeful CE spune că nu este nevoie de un nou summit european

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins luni apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor deja existente în domeniu şi atrăgând atenţia că UE are nevoie de „curaj colectiv“ pentru a combate această criză, relatează Reuters.

Comentariile lui Juncker, apărute într-un articol de opinie publicat luni în ziarele Le Figaro din Franţa şi Die Welt din Germania. „Ceea ce avem nevoie — un lucru de care, din păcate, încă ducem lipsă — este curajul colectiv de a ne respecta angajamentele, chiar şi atunci când nu sunt uşoare sau când nu sunt populare“, a scris preşedintele CE.

„În schimb, ceea ce văd este că ne arătăm cu degetul — un joc demodat de căutare de vinovaţi care poate aduce publicitate, poate chiar şi voturi, dar care de fapt nu rezolvă nicio problemă“, a adăugat Juncker.

El şi-a reiterat astfel criticile la adresa guvernelor europene care nu primesc refugiaţi din Italia şi Grecia, unde zeci de mii de imigranţi au ajuns pe mare în ultimele luni pentru a scăpa de sărăcia şi de războaiele din ţările lor de origine.

Liderii europeni au convenit deja asupra schiţei unui plan pe doi ani pentru a răspunde la problema numărului fără precedent de imigranţi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, măsură forţată de tragedia în care 900 de imigranţi s-au înecat într-un singur weekend în aprilie în largul coastei libiene.

Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refugiaţi se dovedeşte însă problematică, într-o perioadă de avânt pentru partidele anti-imigraţie din Europa. Liderii europeni au discutat în contradictoriu despre acest plan la un summit în luna iunie, temându-se să primească imigranţi, ceea ce a dezvăluit rivalităţi naţionale puternice pe care cooperarea în cadrul blocului comunitar ar fi trebui să le depăşească. Statele membre şi-au stabilit luna decembrie ca dată limită pentru a ajunge la o înţelegere privind cifrele finale.

„Nu avem nevoie de un nou summit. Statele membre trebuie să adopte măsurile europene existente şi să le aplice pe teritoriul lor“, a scris însă Juncker.

El a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să creeze o listă uniformă de „state sigure“ în care imigranţii pot fi trimişi înapoi.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a respins de asemenea acuzaţiile că Executivul comunitar este un „simplu spectator“ în această criză, spunând că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanţi.