Directorul Frontex: Europa trebuie să se protejeze în faţa „riscului terorist“ reprezentat de migraţia afgană. Statele se „baricadează“

Europa, care va suporta o "presiune a migraţiei progresivă", cu exilul afganilor care fug de regimul taliban, trebuie să se protejeze în faţa "riscului terorist", a declarat marţi directorul Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), Fabrice Leggeri, informează AFP.

"S-au tras învăţăminte din criza din 2015", când războiul din Siria a generat un aflux de migranţi spre Europa, a dat asigurări Fabrice Leggeri la postul RTL, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de interne ai celor 27 de ţări membre ale UE, reuniune consacrată Afganistanului.

"Există un bun compromis între, pe de o parte, necesitatea morală şi umanitară de a proteja persoane afgane (...) şi, pe de altă parte, necesitatea de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene contra sosirilor de persoane ce ar (putea) fi migranţi economici şi de asemenea persoane ce ar ameninţa securitatea internă a Europei şi în special care ar avea legături cu mişcări teroriste", a explicat el.

Odată cu viitorul val de refugiaţi afgani, estimat la 500.000 de persoane de Naţiunile Unite, "există riscul terorist, ce va fi cu precădere important", a insistat directorul Frontex, agenţie însărcinată cu lupta împotriva imigraţiei clandestine la porţile Europei.

Comparat cu afluxul masiv şi brusc de migranţi care a avut loc în 2015, se poate spune că de data aceasta se va exersa "o presiune a migraţiei progresivă", anticipează Fabrice Leggeri, care a participat la o reuniune organizată la Bruxelles, în timpul căreia europenii au încercat să găsească un consens pentru a armoniza criteriile de primire a afganilor.

Miniştrii de Interne ai UE s-au întâlnit marţi la Bruxelles pentru o discuţie despre evoluţiile din Afganistan, mai precis în legătură cu consecinţele asupra protecţiei graniţelor şi cu pericolul migraţiei şi a traficului de persoane după retragerea SUA şi a NATO din această ţară.

Evoluţia situaţiei din Afganistan „necesită un răspuns determinat şi concertat” din partea UE şi a comunităţii internaţionale, se spune într-o declaraţie adoptată la finalul dezbaterii intrată în posesia Europei Libere.

„Evacuarea cetăţenilor noştri şi, în măsura posibilului, a cetăţenilor afgani care au a cooperat cu UE şi statele membre şi familiile acestora, a fost o prioritate şi va continua. În acest sens, se desfăşoară o muncă intensivă pentru identificarea de soluţii specifice pentru celelalte cazuri specifice de persoane cu risc în Afganistan”, se spune într-o declaraţie adoptată de miniştrii de Interne ai ţărilor membre la finalul întrunirii.

Ca prioritate, UE se va coordona cu partenerii internaţionali, în special ONU şi agenţiile sale, pentru stabilizarea regiunii şi pentru a se asigura că ajutorul său umanitar ajunge la populaţiile vulnerabile, în special la femei şi copii, atât în Afganistan cât şi în ţările vecine.

În acest scop, UE şi statele sale membre vor creşte sprijinul financiar acordat organizaţiilor internaţionale implicate.

De asemenea, UE intenţionează să-şi consolideze sprijinul acordat ţărilor terţe, în special ţări vecine şi de tranzit, care găzduiesc un număr mare de migranţi şi refugiaţi.

Blocul comunitar va ajuta aceste ţări să-şi consolideze „capacităţile de a oferi protecţie, condiţii de primire demne şi sigure şi mijloace de trai durabile pentru refugiaţi şi comunităţile gazdă”, se spune în textul declaraţiei.

De asemenea, UE va coopera cu aceste ţări pentru a preveni migraţia ilegală din regiune şi pentru a consolida frontierele dar şi pentru a preveni contrabanda cu migranţi şi traficul de persoane.

Consiliul a cerut Comisiei să evalueze toate opţiunile privind asistenţa financiară ce va putea fi acordată pentru azil, migraţie şi gestionarea frontierelor.

„Pe baza lecţiilor învăţate, UE şi statele sale membre sunt hotărâte să acţioneze în comun pentru a preveni reapariţia mişcărilor necontrolate de migraţie ilegală pe scară largă cu care s-au confruntat în trecut, prin pregătirea unui răspuns coordonat şi ordonat”, se mai spune în textul declaraţiei.

Semnatarii ei propun chiar şi stimulente pentru prevenirea migraţiei ilegale dar şi consolidarea sprijinului acordat ţărilor din vecinătatea Afganistanului, „pentru a se asigura că cei care au nevoie primesc o protecţie adecvată”.

De asemenea, miniştrii de Interne ai UE propun intensificarea comunicării şi realizarea unei campanii de informare direcţionată „pentru a combate naraţiunile folosite de contrabandişti, inclusiv în mediul online, care încurajează oamenii să se angajeze în călătorii periculoase şi ilegale către Europa.”

UE şi statele sale membre „vor face tot posibilul pentru a se asigura că situaţia din Afganistan nu conduce la noi ameninţări la adresa securităţii pentru cetăţenii UE. Trebuie depuse toate eforturile pentru a le asigura că regimul taliban încetează toate legăturile şi practicile cu terorismul internaţional şi că Afganistanul nu devine din nou un sanctuar pentru terorişti şi crima organizată”, spun miniştrii de Interne ai UE.

Din acest motiv, UE îşi va folosi toate instrumentele disponibile „pentru a monitoriza îndeaproape şi a răspunde la evoluţiile de pe teren cu impact asupra securităţii sale, în special în domeniul criminalităţii organizate, terorismului şi finanţării sale”, se spune în textul declaraţiei miniştrilor de Interne.

Europol va veni cu propria sa analiză a riscurilor asociate la situaţia din Afganistan.

Un rol „crucial” îl va avea schimbul de informaţii, în conformitate cu standardele naţionale, inclusiv cu ţările terţe pentru evaluări periodice ale ameninţărilor şi controlul de securitate al persoanelor evacuate din Afganistan, se mai spune în documentul citat de europa libera. 

UE şi statele sale membre, cu sprijinul Frontex, vor proteja frontierele externe ale UE pentru prevenirea intrărilor neautorizate, dau asigurări miniştrii de Interne ai blocului comunitar.

De asemenea, vor fi folosite toate bazele de date ale UE şi Eurodac – baza de date a UE pentru identificarea solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au fost prinse după trecerea ilegală a frontierei.

Polonia consolidează graniţa cu Belarus

Polonia îşi consolidează frontiera cu Belarus  cu sârmă ghimpată şi garduri, în încercarea de a face faţă presiunii migranţilor. Ceea ce se întâmplă la graniţele răsăritene ale Poloniei, dar şi ale Letoniei şi Lituaniei, reprezintă o problemă nouă din punct de vedere politic şi juridic. Dar şi un avertisment cu privire la amploarea unei crize declanşate de un posibil val de refugiaţi din Afganistan.

În timp ce Europa se teme de o creştere semnificativă a presiunii migraţioniste ca urmare a preluării puterii de către talibani în Afganistan, criza este deja aici.

O vedem la graniţele Poloniei şi Letoniei şi Lituaniei, dar generată nu de fundamentaliştii islamici ci de regimul dictatorial al lui Alexander Lukaşenko.

Cele trei ţări au fost supuse unei presiuni constante pe parcursul verii. Iar Polonia îşi consolidează acum graniţa de est cu sârmă ghimpată şi garduri pentru a împiedica intrarea imigranţilor care vin din Belarus.

Însă aceasta nu poate fi decât o măsură de moment şi nu un răspuns pe termen lung la această criză.

Migranţii sunt acum prinşi în zona neutră de la frontieră şi, cu cât numărul lor creşte, cu atât condiţiile de viaţă se înrăutăţesc. Ce se va întâmpla odată cu venirea sezonului rece? Nimeni nu are un răspuns, deocamdată.