Cum îşi justifică directorul unei universităţi britanice salariul uriaş

În timp ce majoritatea directorilor universităţilor din Marea Britanie au încercat să se ascundă pe durata unui recent scandal cu privire la salariile mari pe care le primesc, George Holmes, directorul Universităţii din Bolton, „şi-a etalat Bentley-ul şi a trecut la atac”, notează publicaţia Financial Times.

Profesorul George Holmes, posesorul unui iaht şi al unui Bentley Continental, o maşină sport al cărei preţ de pornire depăşeşte 200,000 de dolaro, susţine că personalul academic nu ar trebui să-şi ascundă bogăţia.

„Am avut o carieră de succes. Sper ca studenţii şă-şi folosească educaţia primită şi să obţină o slujbă bună astfel încât să-şi permită şi ei un Bentley. Vreţi să primiţi educaţie din partea unei persoane de succes sau a uneia care s-a ratat?”, a afirmat acesta.

Salariul anual încasat de profesorul Holmes anul trecut a fost de 222,120 lire sterline, fiind în fapt sub media anuală a directorilor executivi ai universităţilor din Regatul Unit, cifrată la 280,000 de lire.

În faţa acestor revelaţii, unii critici au sugerat că, în cazurile unor funcţionari academici ce câştigă cu mult mai mult decât prim-ministrul Marii Britanii, ar trebui să existe o justificare clară a acestor salarii şi nu tipul de practici în care aceste majorări salariale sunt votate de diverse comitete interne în mod netransparent.

Însă profesorul Holmes susţine că salariile membrilor de top din lumea academică nu ar trebui corelate cu salariile funcţionarilor publici.

„Universităţile nu sunt parte a sectorului public. Noi suntem parte a unor organizaţii independente, competitive. În plus, conducătorii universităţilor fac o treabă foarte bună. Numiţi-mi o singură universitate care a dat faliment”, a afirmat acesta.

În plus, acesta a adăugat că el şi colegii săi din Marea Britanie sunt plătiţi mai prost decât omologii lor din alte ţări. „Cei aflaţi în topul superior al acestui sector nu sunt plătiţi suficient. Nouă directori executivi australieni sunt plătiţi cu peste 1 milion $ anual, în Statele Unite sunt peste 30. La Yale, slariul este de 1,2 milioane $, pe când la Oxford acesta este de 300,000 lire. Acestea sunt slujbe mobile. Dacă tăiem salariul acestora aici, atunci ei vor pleca în străinătate”, a adăugat acesta.

Profesorul Holmes îşi justifică salariul şi prin faptul că, în momentul în care a preluat această funcţie, Bolton Institute doar ce devenise o universitate, iar încasările totale au fost anul trecut de 47,3 m lire faţă de 43,8 atunci în primul an. Acesta şi-a exprimat „simpatia” pentru cei peste 1,000 de funcţionari şi cadre universitare a căror creşteri salariale au fost sub nivelul inflaţiei în ultimii ani, şi a sugerat că singura cale pentru îmbunătăţirea salariilor acestora este creşterea taxelor universitare.

Însă acesta este unul din aspectele subliniate de criticii acestor salarii mari în mediul academic. Recent, un studiu a arătat că absolvenţii de studii superioare din Marea Britanie sunt împovăraţi cu cele mai mari datorii dintre toate statele dezvoltate şi că trei sferturi dintre aceştia nu reuşesc să-şi achite aceste datorii pe întreg parcursul vieţii lor. Taxele anuale plătite de către studenţii din Marea Britanie depăşesc 9,000 de lire anual. În efect, ceea ce subliniază aceşti critici este faptul că liderii aflaţi la conducerea acestor universităţi nu iau în considerare aceste dificultăţi reale cu care se confruntă studenţii.