Cum au încercat ruşii să împiedice extinderea NATO în Balcani

Timp de aproape un deceniu, spionii şi diplomaţii ruşi au fost implicaţi în acţiuni coordonate menite să împiedice ţările balcanice să adere la NATO, arată documente ale serviciilor macedonene.

Ani la rând, Rusia a făcut eforturi susţinute pentru a-şi spori influenţa în fosta Iugoslavie şi pentru a îndepărta influenţele occidentale din regiune. 

Această mobilizare, deopotrivă a spionilor şi a diplomaţilor ruşi, menită să împiedice cu orice chip aderarea ţărilor din Balcani la Alianţa Nord-Atlantică, reiese cât se poate de clar din mai multe documente ale serviciilor macedonene de contrainformaţii, documente intrate în posesia celor de la platforma de investigaţii OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), NOVA TV şi KRIK (Crime and Corruption Reporting Network).

Totodată, documentele descriu şi eforturile făcute de serviciile sârbe de informaţii pentru a-i sprijini pe naţionaliştii anti-Occident şi proruşi din Macedonia, relatează occrp.org. Aceste acţiuni au contribuit la complexa criză politică prin care trece această ţară, măcinată de diviziuni profunde între principalele sale partide politice, dar şi de tensiuni cu minoritatea albaneză, care reprezintă circa un sfert din populaţie şi ale cărei pretenţii de autonomie aproape că au declanşat în trecut un război civil.

Crearea unei dependenţe

În ultimii nouă ani, Macedonia a fost „supusă unei puternice propagande subversive şi activităţi de informaţii implementate prin Ambasada FR“ (Federaţiei Ruse, n. red.), după cum se arată într-un material pregătit la începutul acestui an pentru Vladimir Atanasovski, directorul Administraţiei macedonene pentru Securitate şi Contrainformaţii (UBK).

Începutul operaţiunilor ruse coincide cu un pas înapoi înregistrat de Macedonia în 2008 în ceea ce priveşte eforturile sale de a se alătura NATO. Atunci, Grecia a blocat procesul din cauza unei dispute privind numele Macedoniei.

„Folosind bunurile şi metodele aşa-numitei «puteri soft», ca parte a strategiei FR în Balcani, scopul constă în izolarea ţării (Macedonia, n. red.) de influenţa din Vest“, se arată în document.

În plus, „politica externă rusă este în strânsă corelaţie cu strategia energetică al cărei scop constă în controlarea resurselor strategice de energie prin parteneriate cu ţările balcanice“, se mai arată în textul obţinut de OCCRP. Practic, scopul ruşilor era ca Macedonia să fie dependentă de politica Moscovei.

Reţeaua ruşilor din Balcani

Potrivit documentului invocat, activităţile serviciilor ruse au fost conduse din ambasada lor din Skopje de trei agenţi ai SVR (Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei), supravegheaţi dintr-un punct din Belgrad, capitala Serbiei, dar şi de patru agenţi ai GRU (Serviciul de Informaţii al armatei ruse), coordonaţi din Sofia, capitala Bulgariei. 

Totodată, în aceste acţiuni ar fi fost implicaţi reprezentanţi locali ai agenţiei de ştiri ruse de stat TASS şi ai agenţiei ruse guvernamentale Rossotrudnichestvo, care a fost anchetată de FBI pentru că a încercat să recruteze americani, după cum a relatat „Washington Post“.  

Din rapoartele intrate în posesia OCCRP reiese că agenţii ruşi au încercat să recruteze membri ai armatei macedonene şi personal al Ministerului de Interne de la Skopje, să influenţeze instituţii macedonene de presă şi chiar să le ofere bani în scopul de a răspândi informaţii, inclusiv false, care să servească intereselor ruse.

De asemenea, în documente se arată că diplomaţii ruşi erau „extrem de prudenţi“ atunci când se întâlneau cu persoanele de contact. Printre altele, „schimbau locul în ultimul minut“ şi nu foloseau niciodată telefoane mobile.

O notă separată, referitoare la o întâlnire ce a avut loc pe data de 7 aprilie între un oficial al Ministerului macedonean de Externe - Nenad Kolev - şi ambasadorul rus Oleg Shcherbak, relevă că reprezentantul diplomatic al Moscovei ar fi spus că scopul Rusiei este să „creeze o fâşie de ţări neutre militar“ în Balcani, care să fie alcătuită din Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Serbia. 

Ba mai mult, ambasadorul rus ar fi sugerat că legăturile economice şi diplomatice bilaterale ar putea fi grav afectate dacă oficialii de la Skopje nu încep să susţină politicile Kremlinului. 

Şi Agenţia de Informaţii de Securitate a Serbiei (BIA) ar fi acţionat pentru a-i impulsiona pe naţionaliştii din Macedonia. Din documentele citate reiese că un oficial al ambasadei din Skopje care lucra pentru BIA se întâlnea cu un parlamentar macedonean prorus - Ivan Stoilkovici, lider la Partidului Sârbilor din Macedonia -, fix înainte ca în forul legislativ să se ia decizii importante.

Aflat adesea în contact cu corespondenţii TASS din Skopje şi cu diplomaţi ruşi, Stoilkovici se numără printre politicienii din Balcani care au fost anul trecut la Moscova pentru a semna o declaraţie care face apel la „neutralitatea militară“ a regiunii, o poziţie care ar împiedica un acord cu NATO. 

Eforturi mari, rezultate firave

Acţiunile Rusiei au avut de-a lungul timpului un oarecare efect, notează occrp.org. Bunăoară, guvernul macedonean a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident ca urmare a intervenţiei sale militare din 2014 în Ucraina, invocând pierderi economice. Totuşi, Macedonia nu a renunţat la ideea de a adera la NATO. 

Cât despre restul ţărilor din Balcani, Muntenegrul tocmai ce a devenit cel mai nou membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ceremonia care a marcat intrarea acestei ţări balcanice în NATO a avut loc săptămâna aceasta. 

Şi Bosnia şi Herzegovina caută să se alăture Alianţei şi până şi Serbia şi-a întărit legăturile cu NATO, în ciuda faptului că mulţi dintre locuitorii ei au resentimente faţă de alianţa transatlantică din cauza loviturilor aeriene asupra ţării din 1999.

Moscova acuză Occidentul că este obsedat de extinderea puterii în Balcani

În contextul în care Muntenegrul a devenit oficial membru al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova a reacţionat dur.

„Ţinând cont de parcursul ostil ales de autorităţile muntenegrene, partea rusă îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de retorsiune pe baze de reciprocitate. În politică, la fel ca în fizică, pentru fiecare acţiune există o reacţiune“, a anunţat pe 5 iunie, într-un comunicat, Ministerul rus de Externe. Diplomaţia de la Moscova a afirmat, totodată, că regretă isteria antirusă de la Podgorica.

O zi mai târziu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Moscova nu are nimic împotriva integrării economice a statelor balcanice în Europa, însă deplânge încăpăţânarea tărilor europene şi a Washingtonului de a-şi extinde influenţa politică şi militară în Balcani. 

„Ne-am exprimat deja pe tema tenativelor de a atrage Muntenegrul spre NATO. Colegii noştri occidentali, în special Statele Unite şi marile puteri din UE, sunt obsedaţi de ideea unei noi «dominaţii» a Balcanilor“, a declarat Lavrov, citat de Sputnik. 

Pe de altă parte, într-un comunicat separat, Ministerul rus de Externe a respins drept nefondate informaţiile publicate de OCCRP privind amestecul Moscovei în treburile interne ale Macedoniei.