Costurile destrămării spaţiului Schengen. Măsură fără precedent a Comisiei Europene

Mii de refugiaţi sunt blocaţi la graniţa dintre Grecia şi Macedonia

O destrămare a spaţiului european de liberă circulaţie ar crea aglomeraţii majore pe aeroporturi şi ar necesita cheltuieli de milioane de euro pentru reconfigurarea terminalelor, separate în prezent pentru zona Schengen şi zonele non-Schengen, a indicat miercuri ACI Europe, asociaţia aeroporturilor europene, transmite Reuters. Comisa Europeană dă un ajutor umanitar de urgenţă Greciei.

În spaţiul Schengen există în jur de 443 de aeroporturi, prin care tranzitează anual circa 1,2 miliarde de pasageri, potrivit ACI Europe, din care fac parte Aena, Aeroports de Paris şi Fraport.

„Impactul imediat ar fi niveluri fără precedent de aglomeraţie şi perturbări de trafic, cu potenţiale efecte de extindere în întreaga reţea de aeroporturi europene“, a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe, într-un comunicat.

Un alt efect ar fi prelungirea duratei călătoriilor, întrucât aeroporturile nu vor mai putea garanta păstrarea intervalelor dintre escale, în prezent cele mai scurte fiind de 45 de minute.

În comunicatul emis miercuri, ACI Europe face apel la menţinerea spaţiului Schengen şi salută eforturile Comisiei Europene de a întări frontierele externe ale Uniunii, dar atrage atenţia că guvernele vor trebui să asigure o prezenţă suplimentară a poliţiştilor de frontieră pe aeroporturi. 

Perspectiva colapsului spaţiului Schengen — zona de liberă circulaţie fără paşaport din Europa — îi îngrijorează pe directorii generali ai celor trei producători auto deoarece înăsprirea controalelor de frontieră ar putea de asemenea afecta traficul de bunuri.

"Dezmembrarea spaţiului Schengen ar fi îngrozitoare pentru noi", le-a declarat jurnaliştilor şeful Opel, Karl-Thomas Neumann. Acesta a adăugat că Opel depinde de transportul neîngrădit de bunuri şi componente de la fabricile din Germania, Spania, Polonia, Marea Britanie şi Italia. 

Bernhard Mattes, şeful operaţiunilor Ford din Germania, a afirmat că orice restricţii privind traficul de bunuri în Europa ar putea afecta semnificativ producţia.

"Avem fabrici în Germania, România, Spania şi Marea Britanie. Sistemul nostru logistic prevede livrarea la timp a produselor de care au nevoie fabricile noastre. Aceasta este baza eficienţei producţiei în Europa şi desigur vrem să o menţinem", a explicat Bernhard Mattes.

Daimler este deja la limita capacităţii de producţie datorită cererii pentru vehiculele de lux, inclusiv noile GLC şi E-Class. Componentele trebuie să ajungă la fabrici pentru ca sistemul de producţie să funcţioneze adecvat, a precizat şeful companiei germane, Dieter Zetsche.

Colapsul spaţiului Schengen ar putea costa UE până la 1.400 de miliarde de euro în următorul deceniu, arată un studiu publicat săptămâna trecută de Fundaţia Bertelsmann din Germania.

În cel mai pesimist scenariu, în care reintroducerea controalelor la frontierele Europei va duce la majorarea preţurilor produselor din import cu până la 3%, Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, vor înregistra în perioada 2016 — 2025 costuri de până la 235 miliarde de euro şi, respectiv, 244 miliarde de euro.

În cazul unui impact minim, în care preţurile produselor din import ar creşte cu 1%, UE se va confrunta cu costuri de aproximativ 470 miliarde de euro în următorul deceniu, estimează Fundaţia Bertelsmann. Costurile ar putea urca în UE la 1.400 de miliarde de euro (sau 10% din PIB) în cel mai rău scenariu.

Pe lângă lovitura de imagine dată Europei, colapsul spaţiului Schengen va duce la creşterea perioadelor de timp necesare transportării mărfurilor în regiune, ceea ce va spori costurile pentru companii şi consumatori.

26 de state fac parte din spaţiul Schengen, din care 22 sunt membre UE. Înfiinţat în urmă cu 30 de ani, spaţiul Schengen se află sub o presiune severă din cauza emigranţilor veniţi în special din Orientul Mijlociu şi Africa. Pentru a contracara intrările de emigranţi pe teritoriile lor, multe state membre ale spaţiului Schengen au reintrodus în ultimele luni controale la frontiere, ceea ce a provocat temeri privind colapsul întregului sistem.

Colapsul spaţiului Schengen, combinat cu efectele încetinirii Chinei şi problemele din SUA, ar majora costurile pentru statele din afara zonei la o sumă cuprinsă între 91 şi 280 de miliarde de euro, în perioada 2016 şi 2025, conform studiului. 

Bani pentru Grecia

În încercarea de a atenua criza imigranţilor, măcar pe cea umanitară, printr-o mᾰsurᾰ fᾰrᾰ precedent, Comisia Europeanᾰ a decis alocarea pentru Grecia a unui ajutor umanitar de urgenṭᾰ de 700 de milioane de euro pentru urmᾰtorii trei ani. Banii vor servi pentru adᾰposturi, mâncare si îngrijirea migranṭilor, potrivit RFI.

Acest tip de ajutor nu a mai fost niciodatᾰ acordat unui stat membru UE, el provine din fondurile umanitare destinate lumii a treia.

Cu toate acestea, ajutorul nu este ceea ce Atena a cerut...ea ar fi dorit plata jos a  480 de milioane de euro, bani disponibili imediat , ceea ce nu a obṭinut.

Comisia Europeanᾰ va cere în aceste zile trimiterea unei paze de coastᾰ la frontierele externe ale spaṭiului Schengen, în Grecia. Mᾰsura este radicalᾰ, dar se impune avînd în vedere fluxul masiv de refugiaṭi pe teritoriul Greciei. Bruxelles face ṣi un apel disperat cᾰtre statele membre Schengen sᾰ nu distrugᾰ, prin închiderea frontierelor interne, spatiul liberei circulaṭii. 

Ideea ca un corp de gardᾰ european sᾰ preia paza unei frontiere externe atunci când statul în chestiune este depᾰṣit de evenimente aparṭine tot Comisiei Europene. Ea a propus-o în decembrie 2015.

Acum este nevoie de un vot urgent al Parlamentului European ṣi de o aprobare din partea statelor membre astfel încât frontiera sudicᾰ a Greciei sᾰ treacᾰ sub pazᾰ UE la sfârṣitul lunii martie.

Conform planului, 2% din efectivele corpurilor de  pazᾰ a frontierelor statelor membre poate fi alocat pentru acest corp european.

Primele echipe ar putea debarca în insulele sudice ṣi fᾰrᾰ a aṣtepta unda verde politicᾰ. Ele s-ar afla sub controlul agenṭiei UE Frontex.

Mᾰsura riscᾰ sᾰ fie vᾰzutᾰ ca una ce submineazᾰ suveranitatea Greciei, dar ea nu este decât o încercare disperatᾰ de a salva spaṭiul Schengen.

De altfel, Comisia lanseazᾰ acum un apel patetic cᾰtre statele membre Schengen sᾰ nu destabilizeze ṣi mai tare acest spaṭiu "destabilizat în însᾰṣi inima sa".

Dupᾰ închiderea frontierelor de cᾰtre Austria care nu vrea sᾰ devinᾰ "o salᾰ de aṣteptare pentru Germania",  cum declara cancelarul Werner Faymann ṣi reacṭia în lanṭ în Slovenia, Croaṭia ṣi Ungaria, Schengen pare sᾰ-ṣi trᾰiascᾰ ultimele zile.

UE vrea ca fluxul de migranţi dinspre Turcia să fie redus la sub 1.000 pe zi 

Uniunea Europeană face presiuni asupra Ankarei să reducă numărul migranţilor care ajung în Grecia pe mare la mai puţin de 1.000 pe zi, în schimbul preluării refugiaţilor direct din Turcia, au declarat miercuri oficiali ai UE, relatează Reuters. 

În contextul crizei umanitare din Grecia, cancelarul german Angela Merkel a făcut presiuni pentru organizarea de urgenţă a unui summit al UE cu Turcia la 7 martie, la Bruxelles, care va avea loc după mai multe zile de negocieri diplomatice intense cu Ankara pentru a salva rezultatele acordului de la 29 noiembrie menit să limiteze fluxul de migranţi.

„Nu există o alternativă bună la o cooperare eficientă cu Turcia“, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care urmează să se întâlnească joi cu preşedintele turc Tayyip Erdogan.

Deşi au trecut trei luni de când Ankara a fost de acord să ajute la limitarea fluxului de migranţi, peste 2.000 de persoane traversează zilnic Marea Egee în diverse ambarcaţiuni pentru a ajunge pe insulele greceşti.

Doi oficiali din cadrul UE au declarat pentru Reuters că Germania, principalul stat de destinaţie pentru migranţi, vrea ca fluxul zilnic să fie 'în limita a trei cifre, nu patru', pentru a putea începe să preia refugiaţi direct din Turcia pentru relocare.

Relocarea ar contribui la a transmite refugiaţilor sirieni mesajul că există o cale spre Europa care evită riscul înecului şi al aşteptărilor de zile la graniţele care se închid în număr tot mai mare în Europa, a spus un al treilea oficial UE.

„Germanii sunt gata să facă o mişcare dacă turcii aduc numărul sosirilor sub o mie pe zi“, a declarat un oficial UE implicat în negocieri sub acoperirea anonimatului.

În condiţiile în care fluxurile vor fi mai mici, UE ar putea începe să trimită bani Turciei pentru a o ajuta să-i găzduiască pe sirieni şi alţi refugiaţi în baza acordului de 3 miliarde de euro din noiembrie. Până în prezent nu s-a alocat nicio parte din aceşti bani, deşi aproape 400 de milioane de euro din alte fonduri UE au fost trimise Turciei pentru a o ajuta în gestionarea fluxului de migranţi.

Oficialii au avertizat că consecinţele lipsei de acţiune sunt deja tot mai multe, constând în principal în închiderea frontierelor şi în ridicarea de garduri care deja ameninţă viabilitatea spaţiului Schengen.

„Aşteptăm un angajament mai intensiv de la partenerii noştri pentru a evita un dezastru umanitar“, a spus preşedintele Consiliului European după convorbirile de la Viena şi Ljubljana, unde a făcut apel să se pună capăt închiderii frontierelor care au provocat scene de disperare şi ciocniri cu poliţia la frontiera Greciei cu Macedonia.

Un semn de posibil progres este faptul că tot miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe turc a anunţat că Turcia este dispusă să semneze acorduri de readmisie cu 14 ţări, demers ce îi va da posibilitatea Ankarei să-i expulzeze mai repede pe migranţii respinşi de Uniunea Europeană.

Miercuri, Comisia Europeană a anunţat că 308 migranţi ilegali erau în proces de a fi returnate în Turcia din Grecia, executivul european catalogând anunţul Turciei drept „un pas în direcţia cea bun㐓.