UPDATE Comisia Europeană ia o măsură fără precedent împotriva Poloniei din cauza reformelor din justiţie - declanşarea articolului 7 din Tratatul UE

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki Foto: EPA

Comisia Europeană a declanşat miercuri o procedură ce ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, o măsură ce vine ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia din Polonia, transmit agenţiile internaţionale de presă.

UPDATE  Ungaria îşi va folosi dreptul de veto

Acţiunea lansată de Comisia Europeană împotriva Poloniei încalcă suveranitatea acestei ţări, iar Ungaria îşi va folosi dreptul de veto, a spus vicepremierul ungar Zsolt Semjen, citat de Reuters.

„Prietenia polono-ungară şi angajamentul Guvernului ungar faţă de tratate ne obligă să luăm atitudine în cadrul tuturor forurilor împotriva măsurii decise de Comisia Europeană“, a insistat vicepremierul ungar, conform agenţiei de presă MTI.

UPDATE Ministrul polonez al Justiţiei Zbigniew Ziobro a declarat că a primit „cu calm“ decizia Comisiei Europene.

„Totul este despre politică, nu despre statul de drept“, a spus el.

„Polonia este o ţară care respect statul de drept“, a adăugat ministrul polonez.

Polonia „va juca un rol semnificativ în Europa şi în UE doar dacă va avea instanţe eficiente şi funcţionale“, a insistat Zbigniew Ziobro, citat de agenţia PAP.

UPDATE Tusk cere încetarea distrugerii reputaţiei Poloniei

Varşovia este considerată o forţă a dezintegrării în Uniunea Europeană (UE) şi este important să se pună capăt distrugerii reputaţiei ei, a reacţionat miercuri preşedintele Consiliului European Donald Tusk după decizia Comisiei Europene de a declanşa articolul 7 al Tratatului UE în cazul Poloniei, transmite Reuters.

„Polonia este percepută astăzi ca o forţă a dezintegrării în această parte a Europei şi de aceea cred că este important să se pună capăt distrugerii reputaţiei Poloniei“, a declarat Tusk.

Preşedintele Consiliului European este de părere cu nu se va ajunge la sancţiuni împotriva Poloniei în viitorul apropiat.

UPDATE Executivul european „a conchis astăzi (miercuri) că există un risc clar al unei încălcări grave a statului de drept în Polonia“, a anunţat acesta într-un comunicat, precizând că a declanşat, în consecinţă, articolul 7 al Tratatului UE, care nu a mai fost utilizat vreodată.

„Cu inima grea, am activat articolul 7“, a declarat în faţa presei vicepreşedintele Comisiei Frans Timmermans.

„Însă faptele nu ne dau de ales, nu avem altă opţiune“, a adăugat el.

UPDATE Comisia Europeană a anunţat miercuri că a declanşat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate conduce la privarea ţării de drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului Varşoviei de a modifica reforme judiciare controversate, relatează AFP, preluată de News.ro.

- Ştirea iniţială -

Comisia Europeană ar putea declanşa miercuri o procedură ce ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia din Polonia, transmite Reuters.

Mai precis, Comisia va avea o dezbatere referitoare la aceste reforme, contestate pentru faptul că limitează independenţa judecătorilor, iar, la final, Executivul comunitar va decide dacă va lansa procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE contra Poloniei.

„În cazul în care Guvernul polonez nu amână aceste reforme ale justiţiei, nu vom avea altă variantă decât să declanşăm articolul 7“, a declarat un oficial UE de rang înalt înaintea reuniunii Comisiei Europene (CE), potrivit Reuters.

Noul premier polonez Mateusz Morawiecki a declarat marţi că „este prerogativa Comisiei Europene să decidă dacă lansează sau nu procedura ori dacă iniţiază un nou dialog“, subliniind că i-a propus „un dialog şi o dezbatere“ preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker.

Tot el, declarase săptămâna trecută, la Bruxelles, că se aşteaptă ca procedura să fie declanşată.

Ce presupune declanşarea articolului 7

Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură procedură de sancţiuni împotriva unui stat membru.

Acest mecanism, până acum niciodată utilizat, este prevăzut ca o ultimă măsură faţă de o ţară care comite o „încălcare gravă“ a valorilor UE, inclusiv statul de drept, ameninţat, potrivit Comisiei Europene, prin reformele judiciare în curs în Polonia.

Calificat adesea drept „armă nucleară“ instituţională, articolul 7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special a dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

Spre comparaţie, procedurile de infringement pe care le poate lansa Comisia împotriva unor ţări care încalcă normele UE, mult mai obişnuite, nu pot duce în ultima instanţă decât la sancţiuni financiare împotriva unei ţări.

În prima etapă aferentă declanşării articolului 7 împotriva unei ţări, celelalte ţări ale UE ar fi mai întâi invitate - după aprobarea de către Parlamentul European - „să constate existenţa unui risc clar“ la adresa statului de drept, o decizie care ar necesita aviz din partea a cel puţin 22 de ţări dintre 27 (Polonia nu ar vota), notează France-Presse, preluată de lalibre.be.

Apoi, într-o a doua etapă, ar trebui să se constate „existenţa unei încălcări grave şi persistente a statului de drept“, o decizie care ar trebui luată de această dată în unanimitate (27 de ţări) în cadrul unui summit european.

Dacă această etapă ar fi depăşită, ţările membre s-ar reuni, în fine, la nivel ministerial pentru a adopta sancţiuni, între care o posibilă suspendare a dreptului de vot al Varşoviei în cadrul Consiliului. Atunci, ar trebui ca avizul să fie emis de cel puţin 20 dintre cele 27 de ţări membre.

Dar înainte de a se ajunge la aceasta, Ungaria a lăsat deja să se înţeleagă că se va opune obţinerii unanimităţii cerute în cursul celei de-a doua etape. 

Polonia nu se lasă

Imediat după ce a ajuns la putere, în toamna anului 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), aflat la guvernare şi majoritar în cele două camere ale legislativului de la Varşovia, a demarat o serie de reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană ca fiind o ameninţare pentru statul de drept.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene, aminteşte AFP.

PiS justifică aceste reforme, combătute vehement de opoziţie, prin nevoia de a se pune capăt unei „caste“ a magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului comunist şi având în rândurile lor mulţi corupţi.

Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.

Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Totodată, noua legislaţie ar permite parlamentului să decidă componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Însă, în ciuda criticilor, conservatorii polonezi aflaţi la putere nu au dat înapoi.