Înfiinţarea unui mecanism pentru apărarea democraţiei şi statului de drept rămâne pe ordinea de zi a UE

Şefului Comisiei Europene, Manuel Barroso i-au adresat scrisorea cei patru miniştri

Chestiunea adoptării unui nou mecanism destinat apărării drepturilor fundamentale şi a statului de drept, propusă de patru miniştri de externe ai UE, rămâne pe ordinea de zi a Uniunii Europene, iar majoritatea statelor membre ale UE susţine această iniţiativă - a declarat luni, la Luxemburg, ministrul ungar de externe János Martonyi, după reuniunea de luni a miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale UE.

János Martonyi a subliniat că în timpul dezbaterilor pe această temă numele Ungariei nu a fost pomenit niciodată, ci numai comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a amintit în discursul său de deschidere a conferinţei că în trecut în România şi Ungaria au existat „crize constituţionale“, notează agenţia MTI.

János Martonyi şi-a exprimat opinia că ar fi o greşeală ca acestă iniţiativă să fie legată de numele Ungariei şi a amintit că ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a subliniat că respectiva iniţiativă nu este îndreptată împotriva unei ţări sau a unei regiuni.

Referitor la propunerea de creare a unui mecanism mai eficient pentru suspendarea dreptului de vot al unui stat membru al UE, în cazul încălcării drepturilor fundamentale şi a statului de drept, în conformitate cu articolul 7 al Tratatului UE, János Martonyi a afirmat că este "o idee logică", dar nu şi una nouă.

"Tot ce este menit garantării statului de drept şi drepturilor fundamentale este foarte util" - a accentuat şeful diplomaţiei ungare, care a adăugat că un astfel de mecanism poate fi realizat numai în condiţiile aplicării principiului tratamentului egal al ţărilor membre, al respectării constituţiei interne şi a identităţii naţionale.

Potrivit unei surse care a dorit să îşi păstreze anonimatul, ministrul german de externe i-a dat de înţeles foarte clar comisarului european Viviane Reding că majoritatea ţărilor membre (aproximativ trei sferturi), se aşteaptă ca Executivul de la Bruxelles "să pună ceva pe masa de lucru" cu privire la această iniţiativă.

Cehia s-a opus vehement

Mai multe surse au precizat că Cehia s-a opus cel mai vehement respectivei propuneri, afirmând că până acum Uniunea Europeană a fost "un club al oamenilor de onoare" bazat pe încredere, iar renunţarea la acest principiu ar însemna începutul sfârşitului.

Lla începutul lunii martie, miniştri de externe ai Danemarcei, Finlandei, Germaniei şi Olandei au adresat o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, în care au solicitat Executivului de la Bruxelles să prezinte o propunere pentru realizarea unui nou mecanism de protejare a drepturilor fundamentale şi a statului de drept în ţările membre ale UE şi de suspendare a acordării fondurilor europene în cazul statelor care nu respectă aceste principii.

România vrea tratament nedisciminatoriu

Prezent la reuniune, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a spus că România sprijină ferm propunerile menite să contribuie la respectarea şi apărarea principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii şi că astfel de iniţiative trebuie să fie aplicate tuturor statelor membre într-un mod unitar şi nediscriminatoriu, cu respectarea strictă a prevederilor din tratatele Uniunii.

Corlăţean a fost de părere că propunerile reprezintă, de asemenea, o bună modalitate de a contracara tendinţe şi manifestări populiste sau xenofobe la nivel European, informează corespondentul Radio România actualităţi.

Ce au propus cei patru miniştri

În scrisoarea trimisă la începutul lunii martie preşedintelui Comisiei Europene, miniştrii de externe din Germania, Finlanda, Olanda şi Danemarca au propus instituirea unui mecanism prin care, pe viitor, Comisia Europeană să poată verifica respectarea de către statele membre a valorilor fundamentale înscrise în tratatele Uniunii, mecanism ce ar urma să fie aplicat nediscriminatoriu tuturor statelor membre.

În scrisoare se mai spunea că nici prevederile din tratatele Uniunii, nici cele din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale nu oferă instrumente suficient de adaptate pentru a garanta respectarea acestor principii şi valori. Semnatarii scrisorii au apreciat: "Este nevoie de un mecanism nou şi mai eficient pentru a asigura respectarea valorilor fundamentale în statele membre ale Uniunii".

Iniţiatorii acestui demers mai spun că mecanismul ar urma să fie rapid şi independent politic, şi ar oferi un rol mai însemnat Comisiei Europene, care ar trebui să semnaleze când un stat membru încalcă valorile fundamentale şi să-i ceară să remedieze situaţia.

Mecanismul ar trebui să prevadă o întreagă serie de opţiuni pentru a face un stat membru să respecte valorile fundamentale, începând cu dialogul politic, apoi aducerea situaţiei în discuţie în Consiliul statelor membre sau încheierea unei înţelegeri constrângătoare între Comisie şi respectivul stat membru. Dacă toate aceste opţiuni au fost epuizate, atunci sancţiunea ar putea fi suspendarea fondurilor europene.

În propunerea lor, cei patru miniştri au mai spus că un asemenea mecanism ar îmbunătăţi sprijinul opiniei publice pentru extinderea Uniunii şi pentru Uniunea Europeană, în general, mai ales în contextul actual, când încrederea cetăţenilor europeni în proiectul european este foarte scăzută, ca urmare a crizei economice prelungite.