Care este strategia Coreei de Nord: agresivitate, slăbiciune şi nebunie

Coreea de Nord recurge la ameninţări de ani de zile şi o face cu succes FOTO Reuters

Ordinele preşedintelui nord-coreean Kim Jong-Un, de a lua măsuri extraordinare pentru statul său, au fost interpretate ca o pregătire pentru un al treilea test nuclear. Kim a susţinut că ordinele date sunt, de fapt, o răzbunare pentru implicarea SUA în înăsprirea sancţiunilor ONU după testul nuclear din octombrie.

Cu câteva zile înaintea declaraţiilor preşedintelui, nord-coreenii spuneau că viitoarele teste nucleare vor fi îndreptate către Statele Unite, considerate de Phenian principalul inamic, alături de Coreea de Sud. 

Timp de ani de zile, Coreea de Nord se foloseşte de testele nucleare ca arme împotriva vecinilor şi a Statelor Unite ale Americii. La prima vedere, ameninţarea cu testarea de arme nucleare nu pare o mişcare foarte inteligentă, remarcă George Friedman, fondator şi director al platformei de analize geopolitice „Stratfor“. Dacă testele eşuează, ţara va părea slabă. Dacă testele au succes, ţara va părea periculoasă, fără a avea, de fapt, o armă ce poate fi folosită (tocmai a fost testată n.red.). 

„Cu cât eşti mai aproape de a avea o armă funcţională, cu atât e mai posibil ca cineva să te atace ca să te împiedice să facă asta. Doar atunci când arma este gata poţi să te afişezi cu ea şi să-ţi ameninţi duşmanii“, spune Friedman. 

Coreea de Nord recurge la ameninţări de ani de zile şi o face cu succes, aşa că ceea ce pare absurd la suprafaţă, de fapt nu este, ci chiar s-a dovedit o manevră foarte eficientă până acum. Produsul Intern Brut estimat al ţării este de aproape 28 de miliarde de dolari (21 miliarde de euro), cam acelaşi cu Letonia sau Turkmenistan. Şi, totuşi, astfel le-a obligat pe SUA, Japonia, China, Rusia şi Coreea de Sud să stea la masa negocierilor, în încercarea de a convinge Phenianul să nu construiască arme nucleare.  

Câteodată, marile puteri îi oferă Coreei de Nord bani şi alimente pentru a o convinge să nu dezvolte arme nucleare şi, câteodată, ţara chiar este de acord şi opreşte testele, dar mai mereu le reia. Nu finalizează niciodată o armă, dar frecvent ameninţă că o va testa, iar atunci când chiar o face, susţine că aceste teste sunt îndreptate către SUA şi către Coreea de Sud, ca şi cum aceste teste sunt o ameninţare în sine, continuă George Friedman.

O strategie în trei părţi

În primul rând, Coreea de Nord se poziţionează ca o putere feroce, prin armele nucleare pe care pretinde că le are sau că le va avea. Dar această agresivitate s-a limitat până acum doar la bombardarea Coreei de Sud. De-a lungul graniţei are suficientă artilerie cât să distrugă Seulul, asta presupunând că armele sunt funcţionale. Interesant este că nu face niciodată nimic important sau periculos (sau nu atât de periculos încât să depăşească limitele). De la Războiul Coreean, Phenianul şi-a calculat cu grijă activităţile, programându-le în aşa fel încât să nu provoace o reacţie majoră. Această prudenţă se vede şi în programul nuclear. După un deceniu în care şi-au manifestat ferocitate public, nord-coreenii nu au reuşit să producă o armă nucleară funcţională.

În al doilea rând, pretinde că este o ţară săracă şi slabă, încât oricât de feroce ar părea, nu ar avea sens ca cineva să o ia în seamă, deoarece este în pragul prăbuşirii oricum. Multe naţiuni au încercat să joace cartea ferocităţii, dar nord-coreenii au adăugat un ingredient genial: faptul că se prezintă ca un stat slab. Ei fac reclamă la economia proastă, la lipsa alimentelor şi la sărăcia generală prin diverse mijloace. Aşadar, ţinând cont de viaţa grea a nord coreenilor, nu are sens să subminezi regimul, pentru că se va prăbuşi singur, scrie Friedman în „Stratfor“.

Dar aici este vorba despre o dublă strategie, atrage el atenţia. Agresivitatea nord-coreenilor, care deţin arme a căror eficienţă ar putea fi discutabilă, i-a determinat pe duşmanii săi să acţioneze cu atenţie. „De ce să rişte să îi declanşeze furia, când statul ar putea fi îngenuncheat de propria slăbiciune? Şi, într-adevăr, dezbaterea constantă în rândul analiştilor occidentali privind puterea şi slăbiciunea Phenianului împiedică luarea unei decizii“, crede Friedman. 

În al treilea rând, coreenii se manifestă ca nişte nebuni, ceea ce înseamnă că aţâţarea lor i-ar face şi mai periculoşi, din moment ce ei erau dispuşi să se angajeze în cel mai mare risc, la o provocare mică. Din cauza aparentei nebunii, se crede că ar porni la război la cea mai mică scânteie.

Nord-coreenii şi-au construit imaginea unor oameni imprevizibili, adepţi ai unor ameninţări extravagante şi dispuşi să ducă un război. Şi au avut grijă să asigure întreaga lume de acest lucru prin acţiuni precum scufundarea unei nave sud coreene, într-o acţiune aparent lipsită de motive. 

„Atâta vreme cât Coreea de Nord a continuat să se prezinte ca un stat agresiv, slab şi nebun, cel mai indicat era să nu fie întărâtată prea mult. Nebunia şi slăbiciunea a fost partea uşoară pentru Phenian. Menţinerea imaginii de ţară feroce a fost mult mai provocatoare“, a adăugat Friedman. 

Rolul Chinei şi al Iranului

De-a lungul anilor, SUA, Japonia şi Coreea de Sud au privit spre chinezi cu speranţa că îi vor convinge pe nord-coreenii să nu facă nimic pripit. Acest tipar diplomatic este atât de bine stabilit, încât nu se mai ştie exact care este rolul Chinei în toate astea. Momentan, China este implicată în dispute teritoriale cu aliaţii SUA. Este imposibil să ştim ce gândesc chinezii, dar Beijingul şi-a dat tot interesul pentru stabilizarea Coreei de Nord.

De partea cealaltă, este Iranul, care a fost un foarte bun elev şi a învăţat strategia de agresivitate, slăbiciune şi nebunie a Coreei de Nord. S-a transformat şi el într-un animal feroce, cu propriul program nuclear, şi cu ameninţările de rigoare, ce se confruntă frecvent cu sărăcia şi crizele economice dramatice. În plus, declaraţiile sale sunt, cu siguranţă, nebuneşti: Teheranul a cultivat cu grijă ameninţările cu un război nuclear, chiar dacă asta ar însemna moartea tuturor iranienilor.

„Diplomaţia este arta naţiunilor de a-şi atinge scopurile fără a recurge la război. Diplomaţia este extrem de importantă pentru statele mici, izolate, care nu pot supravieţui unui război. Paradoxul prin care eşti dispus să porneşti un război, în ciuda tuturor calculelor raţionale, poate fi o bază pentru evitarea războiului. Este o strategie sănătoasă, şi pentru Coreea de Nord, şi pentru Iran, şi, cel puţin pentru moment, funcţionează“, conchide George Friedman pentru „Stratfor“.

Citeşte toate articolele despre COREEA DE NORD

Coreea de Sud sporeşte nivelul alertei de securitate la „Ameninţare vitală“

Coreea de Sud a sporit nivelul alertei de securitate în contextul preocupărilor că regimul de la Phenian ar pregăti un test balistic.

Coreea de Nord, o ţară mereu în stare de război 

Istoria Coreei de Nord este una plină de suişuri şi coborâşuri. Acest „monstru” s-a născut ca o replică a fostului stat comunist URSS, iar Coreea de Nord şi-a asumat continuitatea acestei ideologii până în zilele noastre, încercând să o ducă acum pe o culme periculoasă.

Cum s-a ajuns la criza din Coreea de Nord 

Coreea de Nord a stârnit panică în ultimele săptămâni, după ce a ameninţat cu o lovitură nucleară împotriva Statelor Unite ale Americii şi şi-a mutat rachetele pe coasta de est a ţării.

Câtă influenţă are China asupra Coreei de Nord: va interveni Beijingul pentru împiedicarea unui conflict mondial?  

Criza stârnită de ameninţările nord-coreenilor face ca un război la graniţa chineză să pară iminent. Însă Beijingul are puterea de a interveni şi de a-şi asuma un rol decisiv în împiedicarea unui conflict provocat de noul lider nord-coreean lipsit de experienţă.

SUA: Coreea de Nord ar putea testa racheta „în orice clipă“

Administraţia Obama consideră că e foarte posibil ca Phenianul să testeze rachete balistice în orice moment, având în vedere că serviciile secrete de informaţii au informat că nord-coreeni au terminat pregătirile pentru lansarea unei rachete, a anunţat marţi un oficial american. 

Conflictul din Coreea: ziua adevărului. Un nou test nuclear sau un atac real?

Coreea de Nord a avertizat toţi diplomaţii străini să părăsească peninsula până la 10 aprilie, dată după care nu le mai poate garanta siguranţa în eventualitatea unui atac nuclear.

Un influent om politic din Coreea de Sud doreşte armament nuclear pentru ţara sa: „Împotriva armelor nucleare, numai armele nucleare pot garanta pacea“

Unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Coreea de Sud a declarat marţi că ţara sa ar trebui să îşi dezvolte propria apărare nucleară pentru a descuraja Coreea de Nord

Coreea de Nord pune la încercare răbdarea lui Obama. De ce refuză liderul SUA să răspundă provocărilor

Actul de sfidare al liderului de la Phenian pune la încercare răbdarea lui Barack Obama care a ales să acţioneze, în cazul unui atac, într-un mod mai dur decât în trecut, dar prin care să evite declanşarea unui război.

Cum s-au pregătit vecinii Coreei de Nord de ziua Z

Coreea de Nord ar fi finalizat pregătirile pentru lansarea unei rachete balistice, care ar putea fi efectuată, astăzi, relatează agenţia de presă Yonhap, citând o sursă din serviciile de informaţii sud-coreene

VIDEO Paznicii dinastiei nord-coreene. Unchiul şi mătuşa care îl aţâţă pe tânărului Kim la acţiunile belicoase ce au pus lumea pe jar

În spatele retoricii agresive ale liderului Phenian s-ar afla, de fapt, un cuplu desemnat de defunctul Kim Jong-Il pentru a asigura continuitatea familiei la putere.

Japonia a instalat rachete de tip Patriot la Tokyo, în eventualitatea unui tir nord-coreean

Japonia a instalat rachete de tip Patriot în centrul oraşului Tokyo, împotriva unui eventual tir din partea Coreei de Nord ce ar ameninţa arhipelagul, a anunţat marţi Ministerul japonez al Apărării.

VIDEO Vladimir Putin, despre un posibil război între Coreea de Nord şi SUA: „Cernobîlul ar fi un basm pe lângă asta“

Decizia Coreei de Nord de a închide complexul industrial Kaesong a alimentat speculaţiile potrivit cărora urmează ca liderul de la Phenian să îşi pună în aplicare ameninţările.

Schimbarea lui Kim Jong-un: cum a renunţat la mentalitatea occidentală pentru conservatorismul nord-coreean

Ultimele apariţii ale noului lider nord-coreean, Kim Jong-un, îl arătau drept o ameninţare la adresa siguranţei internaţionale. Aspiraţiile ţării sale în domeniul nuclear au făcut ca acesta să fie luat în serios şi imaginea sa de lider autoritar să se contureze pe deplin. Dar cum de mentalitatea omului şcolit în occident s-a îmbibat acum de tradiţionalismul specific nord-coreean?

Statele Unite ale Americii retrăiesc trecutul: cea mai mare ameninţare nucleară de la criza rachetelor din Cuba

Preşedintele american Barack Obama este nevoit să înveţe o lecţie care a fost predată de John F. Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba, şi totodată să găsească cea mai bună formulă de răspuns la ameninţările impulsive ale Coreei de Nord. Şeful statului american trebuie să înţeleagă că delegarea prealabilă a autorităţii către generali poate fi o mare greşeală atunci când ne referim la o posibilă confruntare nucleară.

VIDEO Oficial de la Seul: Coreea de Nord pregăteşte al patrulea test nuclear

Coreea de Nord se pregăteşte să efectueze un al patrulea test nuclear şi un nou test de rachetă balistică, în următoarele zile. Anunţul a fost făcut de ministrul sud-coreean pentru Reunificare care a semnalat „semne” de activităţi neobişnuite în jurul principalei instaţalii nucleare nord-coreene.

INFOGRAFIE Cum se apără americanii de rachetele nord-coreene

În avertismentul transmis Washingtonului şi Phenianului, Fidel Castro califică episodul de acum drept „cel mai important risc nuclear de la criza rachetelor din Cuba, din 1962“. Într-adevăr, săptămâna trecută s-au putut observa mişcări de trupe impresionante de ambele tabere

China şi Cuba se leapădă de Kim Jong-un

Aliaţi tradiţionali al Coreii de Nord, Beijingul şi Havana s-au îndepărtat pentru prima dată de retorica agresivă a liderului Kim Jong-un la adresa Statelor Unite şi a Coreii de Sud.

Jocul de putere din Peninsula Coreeană: cine clipeşte primul, Phenianul sau Vestul?

Toate părţile implicate au motive importante să evite un conflict armat deschis, însă regimul de la Phenian continuă să fie din ce în ce mai agresiv în discursul antioccidental, chiar cu preţul proriei economii naţionale. SUA arată că se pot apăra în faţa unui eventual atac, China şi Cuba încearcă să-l tempereze pe Kim. Va renunţa cel mai înţelept sau mănuşa a fost deja aruncată?

Fidel Castro către Coreea de Nord şi SUA: războiul nuclear nu va aduce niciun beneficiu nimănui

Fostul lider cubanez Fidel Castro a avertizat atât Coreea de Nord, cât şi Statele Unite ale Americii cu privire la pericolele ridicate de un eventual război nuclear, prin intermediul editorialul său publicat, vineri, în „Granma”, cotidian al Partidului Comunist din Cuba.

Ce impact ar avea războiul din Peninsula Coreeană asupra economiei mondiale

Un război între cele două Corei nu încântă pe nimeni, mai ales companiile care au legături economice puternice cu cele două ţări asiatice. Tocmai de aceea, ameninţările tot mai frecvente ale Phenianului au făcut ca vineri bursa de la Seul să cadă, scrie „The New York Times”. Efectul unui război în peninsulă ar fi unul devastator pentru economia mondială, însă mai ales pentru ţările asiatice.

Cât de departe pot ajunge rachetele nord-coreene

Coreea de Nord şi-a amplasat câteva dintre rachete sale pe coasta de est a ţării, o provocare şi un avertisment că şi-ar putea duce la îndeplinire unele dintre ameninţările recente.

Peninsula coreeană, în prag de război în Anul Şarpelui. Cele mai mari conflicte au avut loc în anii acestei zodii

Coreea de Nord a transferat a doua rachetă cu rază medie de acţiune pe coasta sa estică şi a instalat-o pe un lansator mobil, înteţind astfel pregătirile pentru un eventual război. Iminentul conflict armat din Peninsula Coreeană aminteşte de previziunile astrologilor asiatici care au menţionat un posibil război în Anul Şarpelui

„Sfânta Treime“ din Coreea de Nord şi cultul personalităţii: cum s-a impus dinastia Kim

La începutul anilor ’50, statutul lui Kim Il-sung era deja consolidat în Coreea de Nord. Proclamat la moartea sa „preşedinte etern al Republicii“, fostul lider le-a lăsat urmaşilor o grea moştenire.