Oana Stănciulescu, membră CA în TVR, dezvăluie pe ce sunt cheltuiţi banii instituţiei: creme de tonifiere a sânilor, apă de gură şi loţiuni de plajă

Oana Stănciulescu, membră în Consiliul de Administraţie (CA) al TVR, dezvăluie într-o scrisoare deschisă către angajaţii postului felul în care sunt cheltuiţi banii publicii în sânul instituţiei. Astfel, sunt cumpărate creme antirid, de plajă şi de întărire a sânilor, haine foarte scumpe pentru prezentatori, iar unii invitaţi sunt plătiţi consistent pentru a se afla în platou.

Numită de PNL în CA al TVR, Oana Stănciulescu dezvăluie într-o scrisoare trimisă angajaţilor televiziunii pe ce se cheltuie banii instituţiei. Astfel, aceasta dezvăluie că la TVR au fost comandate creme pentru tonifiere şi volumul sânilor, sare de baie antistres, apă de gură, loţiuni de plajă şi pastile de somn contra unor sume mari de bani. Toate acestea sunt completate de hainele purtate de prezentatori, cărora le sunt alocate sume importante de bani. Totodată, Oana Stănciulescu a aflat că în 2016 TVR a dat cu aproape un milion de lei mai mult pentru colaborările externe, iar un invitat pentru o emisiune politică a primit 500 de lei.

La solicitarea „Adevărul“, reprezentanţii TVR au oferit un punct de vedere oficial cu privire la afirmaţiile Oanei Stănciulescu. Acesta este redat mai jos. 

„Precizare

Referitor la informaţiile furnizate de unul dintre membrii Consiliului de Administraţie al SRTv, precizăm următoarele:

Obiectele de inventar la care se face referire au fost achiziţionate înainte de anul 2010, prin contracte de sponsorizare. Acestea nu au fost încheiate de actualul management al TVR, care nu îşi poate asuma acţiunile fostelor conduceri.

În ceea ce priveşte situaţia celor 56 de documente complexe (zeci de pagini, care necesită o muncă de sistematizare) pe care membrii CA le-au solicitat în cadrul şedinţelor Consiliului, un număr de 25 materiale le-au fost puse deja la dispoziţie, iar pe celelalte urmează să le primească în cel mai scurt timp, fiind în lucru. 

Referitor la solicitarea de a primi rapoartele Curţii de Conturi, precizăm că aceste documente sunt publice, în forma prezentată pe site-ul instituţiei, conform legislaţiei în vigoare.

În legătură cu celelalte informaţii, precizăm că acestea au fost prezentate trunchiat şi distorsionat şi aduc prejudicii de imagine televiziunii publice.

Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Protocol”

Contactată de „Adevărul“, Oana Stănciulescu nu a dorit să facă declaraţii pe acest subiect. 

Mai jos, textul integral al Oanei Stănciulescu, apărut pe „Curentul“. 

„Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, sunt membru în CA din data de 22 martie 2016, ziua în care Parlamentul a votat Consiliul de Administraţie al SRTv. În această calitate, am făcut nenumărate demersuri pentru lămurirea unor aspecte care privesc situaţia economico-financiară a instituţiei, în sensul legalităţii cheltuirii banului public şi a redresării instituţiei.

În acest moment, sunt în măsură să vă prezint o scurtă informare pe care v-o datorez. Fac menţiunea că am aşteptat peste trei luni până la redactarea acestui mesaj din două motive: în primul rând, am considerat civilizat şi profesionist să acord prezumţia de bună credinţă tuturor celor implicaţi în managementul executiv al SRTv, indiferent de suspiciunile care sunt vehiculate în spaţiul public referitoare la grade de vinovăţie mai mici sau mai mari legate de evoluţia financiară a instituţiei. În al doilea rând, timpul scurs a fost absolut necesar pentru a-mi putea contura o idee despre intenţiile managementului TVR de a-şi asuma sau nu în orice mod o cât de mică responsabiltate faţă de situaţia dezastruoasă în care se găseşte azi televiziunea publică.

Concluzia după aceste luni se va desprinde la finalul acestei informări.

În ultimele luni, am solicitat constant – mai întâi în cadrul şedinţelor CA, apoi în scris la secretariatul CA - diverse documente, informaţii necesare lămuririi situaţiei în care se află instituţia.

Din păcate, informaţiile solicitate nu mi-au fost furnizate integral nici până acum. Deşi le-am cerut în mod repetat, mi-au fost furnizate parţial şi cu multă întârziere. Evident există obligaţia legală de a prezenta membrilor CA, la cerere, orice document.Tehnica pe care am observat-o este aceea de a întârzia pe cât posibil răspunsul, întârziere urmată de oferirea unor documente trunchiate, parţiale şi/sau nerelevante.

În fine, iată câteva exemple:

1.Pe 22.04.2016 s-a solicitat CA aprobarea casării unor mijloace fixe şi obiecte de inventar.

Deoarece în informarea prezentată de preşedintele comisiei de casare se menţiona faptul că multe dintre acestea “nu au putut fi găsite în teren”, am solicitat o detaliere a situaţiei. Totodată, am solicitat, pentru o parte din obiectele de inventar ce urmau a fi casate, să mi se precizeze modul de dobândire a acestora, având în vedere că se regăseau şi produse inedite, care nu aveau legătură cu activitatea TVR.

Angajaţii TVR au grijă de corpurile lor

Bunăoară, ce se poate face în TVR cu Cremă volum bust, care conferă fermitate, tonifiere şi volum sânilor, 75 ml la un preţ de 120 de lei? Sau cu Sarea de baie antistres? Sau cu apă de gură în cantităţi impresionante? Sau cu Spuma de baie GENERA? Sau cu Loţiunea după plajă tot GENERA? Sau cu Complex Detoxifiant? Protecţie urinară, pastile SOMN UŞOR, Protector hepatic etc. De ce s-a dat, de exemplu, pe o cremă de faţă Naturalis, de 50ml, 440 de lei?

Pe lista de cumpărături a TVR se găsesc spumante de baie, crème antisolare, crème antirid pentru toate gusturile. Apoi urmează îmbrăcămintea - hainele prezentatorilor au şi ele preţuri halucinante - de la pantofi de 6-700 de lei perechea, la cămăşi, ciorapi, rochiţe - care se puteau procura în sistem barter, ca orice televiziune comercială.

Din luna aprilie am solicitat, în mod repetat, informaţiile privind modul de dobândire a acestor produse. Abia săptămâna trecută am primit contractele pe care TVR le-a încheiat cu diverse firme, deşi preşedintele Comisiei de Casare le pusese la dispoziţia secretariatului CA cu mult timp înainte. Din păcate, cum multe pagini sunt ilizibile, cu greu poţi să descifrezi ceva.

Deoarece am fost pusă în situaţia să dau un vot pentru descărcarea de gestiune pentru toate aceste obiecte de inventar, fără de care TVR probabil că putea să supravieţuiască şi chiar să funcţioneze fără probleme, am votat împotrivă.

Colaboratorii externi sunt plătiţi regeşte

2. O altă problemă pentru care am solicitat în mod repetat o explicaţie este situaţia colaboratorilor externi.

Potrivit unui document privind contractele de colaborare persoane fizice, din perioada 09.2015 - 04.2016, pus la dispoziţie după mai multe solicitări, am aflat cu surprindere că TVR este probabil singura televiziune din România care plăteşte invitaţii prezenţi la dezbaterile politice, sociale, de IT etc. De pildă, un invitat care a participat la o singură emisiune politică a primit suma de 500, alţi invitaţi - din afara sau din interiorul TVR, au primit şi zeci de milioane de lei vechi într-o lună.

Despre colaboratorii externi persoane juridice nu ne-a parvenit nicio informare.

Şi în acest an, viziunea rămâne aceeaşi. Suma propusă a fi cheltuită cu colaboratorii externi în 2016 este de 7.000.000 de lei, faţă de 6.233.305, anul trecut. Se pare că şi în 2016, accentul se va pune, din nou, pe colaboratorii externi, nu pe salariaţi.

Se mizează pe colaboratori înainte de a se încerca eficientizarea activităţii salariaţilor din TVR. De aici se desprinde o altă problemă amânată nepermis şi anume evaluarea persoanelor cu funcţii de conducere, cu atât mai mult cu cât există o stare de nemulţumire la adresa performanţelor salariaţilor TVR, despre care am aflat cu toţii din interviurile doamnei Radu. O altă practică a TVR pare să fie interimatul pe funcţii de conducere, ceea ce este apanajul ministerelor şi a altor instituţii de stat, metodă, de altfel, criticată de jurnalişti, inclusiv de cei de la TVR.

Nici cheltuielile cu diurna şi cazarea nu vor scădea, ba dimpotrivă. Dacă în anul 2015, acestea au fost de 3.631.616, în 2016 vor ajunge la 5.892.100, din care cheltuielile cu diurna şi cazarea în afara ţării aproape se vor dubla.

3. Am mai solicitat şi anexele ultimului Raport al Curţii de Conturi pentru a vedea care sunt rezultatele implementarii Planului economic de redresare propus în 2012, pentru perioada 2012-2014, precum şi recomandările Curţii de Conturi.

Nici acestea nu mi-au fost transmise, în ciuda insistenţelor mele, deşi sunt în posesia instituţiei.

La ultima şedinţă a CA, doamna Irina Radu şi-a cerut scuze pentru toate aceste întârzieri, inadvertenţe, spunând că le va remedia în cel mai scurt timp. Din păcate, au rămas doar vorbe fără acoperire.

Vă mai informez că nici până la această oră nu există stenograme ale şedinţelor CA, fapt fără precedent.

Deşi a trecut atâta timp, planul de măsuri concrete pentru redresarea instituţiei, anunţat, de altfel, încă din Parlament, nu există. Iată de ce, vă informez că la şedinţa de mâine a Consiliului de Administraţie o să solicit ca planul pe care ni-l va prezenta doamna PDG să conţină măsuri concrete, pe termen scurt şi lung, termene de aplicare a acestora, adică un calendar clar, dar şi sancţiuni pentru nerealizarea măsurilor aprobate.

Oana Stănciulescu, membru CA“

Oana Stănciulescu şi controversele din jurul ei 

Amintim că şi Ambasada Statului Israel la Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de numirea Oanei Stănciulescu în CA al TVR, susţinând că unele afirmaţii ale jurnalistei au dus la identificarea ei cu lideri ai Mişcării Legionare, dar şi că ziarista a pus la îndoială existenţa Holocaustului. Poziţia oficială a Ambasadei poate fi citită aici. 

Pe de altă parte, jurnalista semnează o scrisoare deschidă adresată ambasadoarei Israelului în România, Tamar Samash, pe care o începe precizând că a primit cu multă dezamăgirea punctul de vedere atât de dur al instituţiei, pe care îl cataloghează drept nefundamentat. 

„Deşi odată cu nominalizarea în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române, atacurile la adresa mea au fost declanşate brusc şi din zone politice sau administrative care nu-şi exprimaseră anterior nicio nemulţumire cu privire la prestaţia mea publică, am avut convingerea că ultimele zile au permis oricui interesat de acest scandal artificial să se convingă singur cu privire la validitatea «acuzaţiilor» ce mi se aduc. Constat, însă, ca îmi revine obligaţia de a-mi demonstra «nevinovăţia», deşi unul dintre principiile fundamentale ale democraţiei – în numele căreia activează acuzatorii mei publici – ne învaţă că acuzaţiile trebuie probate, nu demontate“, îşi începe Oana Stănciulescu textul, publicat pe blogul personal. 

În ceea ce priveşte acuzaţiile potrivit cărora ar susţine Mişcarea Legionară, jurnalista aminteşte o declaraţie publică făcută înainte de a fi declanşat acest scandal: „Nu sunt legionară, simpatizez cu partidele istorice, PNŢ şi PNL, de la începutul anilor 1990 (…) Aş vrea să menţionez, şi voi face asta ca un laitmotiv toată seara, că nu sunt legionară. (…) Felicit comunitatea evreiască, am făcut-o de atâtea ori, pentru că îşi apără drepturile. Îşi apără valorile, eroii, suferinţele. Ştiu să o facă. Ar fi bine să ştim şi noi. (…) Cum nu vorbesc nici despre crimele lui Sima, ale legionarilor, cu care nu sunt, Doamne fereşte, de acord nici eu şi nici vreun om zdravăn la cap (…) Nu suntem de acord cu minimalizarea Holocaustului, nu suntem de acord cu excesele, crimele abominabile făcute de Mişcarea Legionară“. 

Jurnalista atrage atenţia că aceia care au calomniat-o, indiferent de funcţia pe care o deţin, vor răspunde în faţa instanţei de judecată. Cât despre acuzaţia că ar fi negat existenţa Holocaustului, Oana Stănciulescu este de părere că un astfel de comentariu este abject. „Mi-e greu să cred că un om care spune «nu contest Holocaustul şi niciun om zdravăn la cap nu cred că o face» poate fi acuzat, altfel decât printr-o manipulare, de negarea suferinţelor evreilor în ce de-Al Doilea Război Mondial. Mi-e greu să accept că unui om care declară în repetate rânduri «nu sunt legionar» i se poate aduce acuzaţia că îşi declară apartenenţa la Mişcarea legionară. Şi mi-e absolut imposibil să admit că, după publicarea de către mine a acestui material video extrem de relevant, un om de bună credinţă îşi poate menţine acuzaţiile la adresa mea“, conchide Oana Stănciulescu. 

Reacţiile Oanei Stănciulescu 

În textul „Mi-am dedicat mulţi ani pentru recuperarea memoriei unei atrocităţi politice a secolului trecut, crimele comunismului în România“, publicat pe blogul personal, Oana Stănciulescu răspunde acuzaţiilor de antisemitism. 

„M-am aşezat întotdeauna de partea valorilor democratice, pe care le împărtăşesc şi pe care m-am străduit să le urmez întotdeauna. Democraţia este, din punctul meu de vedere, opusă atât comunismului cât şi fascismului, cele două flageluri totalitare care au desfigurat Europa şi lumea în secolul trecut. Democraţia este adevăratul anti-fascism, precum şi adevăratul anti-comunism. Nu am nicio ezitare în a recunoaşte în Holocaust ceea ce istoricii au demonstrat deja de decenii: o acţiune criminală, condusă de către stat, planificată, calculată, la scară industrială, având ca scop exterminarea evreilor din Europa. Nicio persoană cu minimă educaţie şi de bună credinţă nu poate nega caracterul sinistru al unei acţiuni care în numai cinci ani a dus la moartea a 11 milioane de persoane, alese ca ţintă pentru simpla lor apartenenţă etnică“, scrie jurnalista pe blog. 

În ceea ce priveşte acuzele potrivit cărora ar fi simpatizantă a Mişcării Legionare, jurnalista a lămurit: „Este binecunoscut faptul că între deţinuţii politici s-au aflat şi legionari, dar ei nu reprezintă majoritatea. Cunoaşterea istoriei sistemului concentraţionar comunist în România îi include, însă, şi pe aceştia. Atunci când m-am referit la unii dintre ei nu m-am raliat în niciun fel opiniilor lor politice, ideologiei antisemite şi nici nu am cauţionat utilizarea violenţei în politică sau a oricărei forme de ură etnică. Singurul lucru pe care l-am afirmat, în legătură cu unii dintre intelectualii care s-au asociat în activitatea politică cu diverse forme ale fascismului, precum Mircea Vulcănescu sau Gheorghe Brătianu, este faptul că trebuie să găsim o cale de a face distincţiile care pot fi făcute între opera lor intelectuală şi alegerile lor politice. Amintesc faptul că România nu este singulară în această privinţă. Opera unor intelectuali poate şi mai vinovaţi prin pro-fascismul lor activ, precum Heidegger în Germania, Louis-Ferdinand Céline în Franţa sau Ezra Pound în cultura americană, continuă să fie studiată, publicată, face parte din patrimoniul culturii universale, fără ca autorii să fie în felul acesta scuzaţi în vreun fel pentru culpele lor politice. Acesta a fost sensul integral al criticilor pe care le-am adus anumitor pasaje din textul Legii 217 şi în niciun caz nu am inteţionat să propun disculparea fascismului şi a crimelor sale în România“. 

Oana Stănciulescu, contestată pentru poziţia din CA al TVR 

Anterior, după ce PNL a propus-o pe Oana Stănciulescu pentru a ocupa un loc în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române, 28 de persoane, profesori universitari, analişti, publicişti şi jurnalişti au trimis o scrisoare de protest conducerii PNL. Semnatarii scrisorii spun că Oana Stănciulescu a combătut legea antilegionară şi eroizează personalităţi „de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată“. De asemenea, acţiunile jurnalistei Oana Stănciulescu sunt catalogate drept „neolegionare“. Oana Stănciulescu este acuzată că ar „contribui la crearea unui climat politic şi moral insalubru“ prin declaraţiile făcute în spaţiul public.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat în martie 2016 noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) cu 312 „pentru“, 21 „împotrivă“ şi un singur vot anulat, şedinţa fiind marcată de un scandal pe tema nominalizării Oanei Stănciulescu, acuzată că ar avea opinii pro-legionare.