Domnişoară Simona Halep,

Ignoră fanii români. Ignoră presa. Ignoră publicul. Ignoră clasamentul WTA. 

Când destinul te-a ales să fii un om care schimbă istoria, ai doar două şanse: să devii erou sau să mori repede.
 
Dar care este diferenţa dintre noi toţi şi cei aleşi? Cu ce se diferenţiază un om „normal” de unul care va intra în cărţile de istorie?
 

Visul.

Sau mai bine zis înălţimea la care îşi doreşte să viseze. Sau la care poate visa.
 
Iar Visul nu este decât al tău, domnişoară Halep. Nimeni, nimeni nu ştie care e visul tău şi, mai ales, ce drum întortocheat ai folosit pentru a ajunge acolo unde eşti.
 
Nu există cale de mijloc pentru oamenii aleşi. Între genialitate şi ratare patetică pasul este extrem de mic. Echilibrul este precar. Oamenii geniali sunt ori lideri care schimbă istoria, ori victime tinere.
 
Cred că acest pas mic este făcut atunci când te uiţi în jur, când citeşti presa, când asculţi sfaturile şi criticile.
 
Geniul discută cu Zeus sau e chinuit de Hades, el nu are timp de mici bârfe cotidiene.
 
Ignoră fanii români. Ei au nevoie de modele, dar nu ştiu să le respecte, încă.
 
Ignoră presa. Ea are nevoie de victoriile tale la fel de mult precum are nevoie de înfrângerile tale. 
 
Ignoră publicul. Dacă ar şti tenis, dacă ar şti câte ceva despre sport, nu ar fi în gradene, ar fi în teren.
 
Ignoră clasamentul WTA. Ştii şi tu că recordurile sunt bune, dar nu pentru recorduri te-ai apucat de tenis.
 
Ignoră pe toată lumea, domnişoară Simona Halep. Ignoră-mă pe mine.
 
Ascultă doar Visul. El e singurul tău sfătuitor şi prieten.