Klaus Iohannis: „Românii de peste graniţe, o sursă de inspiraţie de care ţara are mare nevoie”

„Eforturile noastre vor fi un succes atunci când munca în afara ţării va fi o chestiune de alegere, nu de necesitate”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţa „SMART Diaspora 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”. Preşedintele a mai schiţat câteva repere din strategia de consolidare a diasporei şi a îndemnat parlamentarii „să-şi onoreze promisiunea” şi să introducă votul prin corespondenţă.

Mecanismele de recunoaştere a diplomelor şi echivalare a studiilor trebuie optimizate

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să găsească soluţii pentru ca românii de valoare plecaţi peste hotare să se întoarcă în ţară, pentru a contribui cu expertiza lor la dezvoltarea ţării. În acest sens ar trebui optimizate mecanismele de echivalare a studiilor.

"Convingerea mea este că potenţialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a trăi şi a munci în străinătate va fi doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere, atunci când românii din diaspora vor avea opţiunea să se întoarcă ştiind că şi acasă munca lor este recunoscută şi răsplătită", a spus Iohannis. Preşedintele atrage atenţia că trebuie găsite soluţii pentru a transforma "exodul creierelor, aşa numitul fenomen brain train, din pierdere într-un câştig pe termen lung pentru România". El a mai spus că trebuie să facem "ca tinerii noştri de valoare, specialiştii, profesorii, medicii, cercetătorii, economiştii, dar şi toţi cei care muncesc serios, indiferent ce meserii au, care plecă din ţară să se şi întoarcă la un moment dat".

O soluţie ar fi rezolvarea problemei recunoaşterii diplomelor şi echivalării studiilor la nivel european şi internaţional, care în momentul de faţă este o procedură birocratică lentă. "Câteva mii de tineri pleacă anual în străinătate, iar experienţa pe care o pot aduce înapoi în ţară, după absolvire şi uneori după o perioadă de activitate profesională în afară este foarte valoroasă", a spus preşedintele.

Iohannis a mai spus că trebuie găsite soluţii ca cei plecaţi care îşi dorească să se întoarcă acasă să găsească aici condiţiile şi climatul necesar pentru reintegrare.

"Diferitele instituţii trebuie să colaboreze pentru a interveni acolo unde nevoie. Cred în responsabilitatea şi capacitatea României de a găsi pe termen lung soluţii pentru ca fiecare cetăţean să poată avea un parcurs profesional şi personal de succes în ţară sau să aibă oportunitatea de a rămâne legat de România, cu posibilitatea de a reveni oricând", a spus şeful statului.

Votul prin corespondenţă, o prioritate

"Asigurarea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din diasporă este esenţial. Încă de la începutul anului, după consultările pe care le-am avut aici, la Cotroceni, partidele politice s-au angajat să introducă votul prin corespondenţă. Sper ca până la finalul acestei sesiuni parlamentare să-şi onoreze promisiunea şi vă asigur că urmăresc subiectul cu foarte multă atenţie", a declarat Klaus Iohannis.

Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului, deci pentru a putea fi aplicată înaintea alegerilor legislative din 2016, legea votului prin corespondenţă ar trebui să fie gata până în noiembrie.

Preşedintele comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu, a declarat săptămâna trecută că speră ca în două săptămâni, acest proiect să intre în dezbaterea Senatului. Camera Deputaţilor este for decizional.

După alegerile prezidenţiale de noiembrie anul trecut, proiectul votului prin corespondenţă a fost considerat o prioritate în sesiunea parlamentară trecută. În momentul de faţă, la Parlament sunt înregistrate patru iniţiative pe această temă.

Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români) şi Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, organizează la Palatul Cotroceni conferinţa „SMART Diaspora 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”.

Conferinţa i-a avut ca invitaţi de onoare şi vorbitori principali pe Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României şi Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe.

Strategia SMART Diaspora

Scopul acestei conferinţe este să readucă valoarea diasporei româneşti în prim-planul agendei publice, să genereze o dezbatere privitoare la rolul tinerilor români pregătiţi în străinătate în dezvoltarea României, şi să implice specialişti din domeniu care să contureze proiecte concrete şi propuneri de politici publice pe două direcţii de acţiune: diaspora civică şi politică şi repatrierea.

SMART Diaspora cuprinde seturi de măsuri practice concentrate în jurul a patru obiective strategice:

1. Promovarea României ca destinaţie de carieră pentru tinerii cu studii la universităţi de prestigiu din întreaga lume include măsuri de încurajare a (re) venirii în ţară prin canale diplomatice directe, dar şi prin mijloace specifice de informare şi publicitate.

2. Facilitarea (re)venirii în ţară include măsuri legale, administrative şi de asistenţă financiară care sunt de natură să înlesnească procesul (re)venirii şi stabilirii în România a tinerilor înalt calificaţi de peste hotare.

3. Integrarea tinerilor educaţi în străinătate pe piaţa muncii din România integrează diverse măsuri de facilitare a accesului la oportunităţi profesionale din ţara noastră şi prin programe care permit interacţiunea directă cu angajatorii interesaţi.

4. Pentru a face din România o destinaţie de carieră atractivă şi credibilă pe termen mediu şi lung, consolidarea legăturilor cu diaspora academică, profesională şi antreprenorială şi cu partenerii externi reprezintă un pas esenţial. În acest sens, sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a comunicării şi a interacţiunii României cu diaspora şi cu organizaţiile şi companiile ce operează la nivel internaţional.

În dreptul fiecărei măsuri este propusă câte o instituţie care să asigure implementarea şi, de multe ori, la această propunere este adăugat şi modul concret/practic în care LSRS poate contribui (cu resursele de care dispune) la această implementare. Propunerile sunt amendabile şi transferabile în funcţie de competenţele, deschiderea şi iniţiativa fiecărui minister/ instituţie publică.

SMART Diaspora conţine şi o propunere concretă de implementare, monitorizare & raportare, evaluare. Cele mai importante 10 propuneri SMART:

• Introducerea procedurilor de recrutare „online” pentru candidaţii la funcţii publice aflaţi în străinătate
• Oferirea de facilităţi financiare la (re)stabilirea în ţară sub forma unor deduceri fiscale pentru o perioadă determinată, acordate absolvenţilor de studii finalizate la cele mai bune 500 universităţi din întreaga lume
• Instituirea unui program de atragere a investiţiilor străine directe în România prin intermediul comunităţilor de afaceri româneşti de peste hotare, cu sprijinul asociaţiilor investitorilor străini din România şi cu suportul camerelor de comerţ bilaterale
• Înfiinţarea unui Corp de Experţi din Diaspora ai Statului Român care să ofere consultanţă periodică instituţiilor publice cu rol cheie în sectorul public
• Derularea unor programe de „fellowship” şi de „internship” în instituţiile de stat, după modelul „White House Fellows” din Statele Unite ale Americii, deschise absolvenţilor de studii finalizate la cele mai bune 100 universităţi din întreaga lume
• Dezvoltarea unor centre de cercetare şi inovare industrială în sistem integrat public – privat pentru cei mai buni ingineri şi cercetători din ţară şi din străinătate
• Dezvoltarea unui website interactiv cu informaţii utile pentru românii din diaspora care doresc să se întoarcă în România, dar şi pentru străinii care aleg ţara noastră ca destinaţie de carieră
• Dinamizarea procesului de recunoaştere a diplomelor şi a altor certificări academice şi profesionale obţinute în străinătate de către cei aflaţi peste hotare, români şi străini deopotrivă
• Derularea unui proiect de „cartografiere a diasporei” pentru aflarea numărului, situării şi caracteristicilor socio-demografice ale românilor din diaspora, inclusiv studenţi şi absolvenţi
• Organizarea bi-anuală a unor târguri virtuale de cariere dedicate tinerilor înalt calificaţi aflaţi peste hotare