Subiecte Evaluare Naţională 2015. Germana, mai grea decât româna

În faţa Colegiului Goethe, profesoara de germană Corina Florescu rezolvă subiectele de la proba de limba maternă, împreună cu un elev FOTO Adevărul

Elevii de etnie română care au studiat în limba germană şi-au prins urechile la proba de Limbă Maternă de la Evaluarea Naţională, unde exigenţele au fost mari, după cum susţin candidaţii şi unii profesori de la clasă.

O parte dintre elevii din clasele a VIII-a au susţinut, ieri, proba la una dintre cele şapte limbi ale minorităţilor din ţara noastră: maghiară, germană, italiană, rromani, sârbă, slovacă sau ucraineană. Spre exemplu, proba la germană este susţinută şi de un număr însemnat de elevi de etnie română, care aleg să studieze în această limba datorită influenţei ei, însă în acest an mulţi s-au plâns că subiectele au depăşit nivelul lor de cunoştinţe.

Proba la limba germană a fost structurată în două subiecte, unul de literatură şi altul de gramatică. La primul subiect, elevii au fost nevoiţi să lucreze pe un text la prima vedere, pe marginea căruia au răspuns la mai multe cerinţe, precum schimbarea perspectivei de narare sau crearea unei continuări a textului. La al doilea subiect, elevii au avut de răspuns la o serie de cerinţe de gramatică precum numirea unor antonime sau scrierea formei de plural pentru câteva cuvinte date.

Evaluare Naţională 2015, Germana. Mai greu la gramatică decât la literatură

„Gramatica a fost cea din programă şi nu au existat formulări-capcană, astfel încât ar fi trebuit să se descurce şi elevii care nu sunt vorbitori nativi”, consideră Carmen Colceriu, profesoară de germană la Colegiul Goethe din Capitală. Totuşi, obrajii aprinşi ai elevilor care au ieşit pe porţile şcolii germane la încheierea examenului trădau două ore de muncă asiduă.

„Pentru prima oară a fost mai greu la gramatică decât la literatură. Mi s-a părut mai greu şi decât la simulare”, a mărturisit un elev, susţinut din priviri de Corina Florescu, profesoara sa de germană, care îşi aştepta elevii de la clasă cu emoţii de părinte, pentru o corectură la minut în faţa şcolii. „Nu ţi-ai notat răspunsurile pe foaia cu subiectele? Aici pluralul era «Direktoren», nu «Direktors». Şi la «nehmen», v-am dat la două extemporale, n-aveaţi voie să greşiţi”, şi-a început dojana profesoara Corina Florescu, de la Colegiul Goethe.

„Nici la română n-a fost atât de greu”, a concluzionat cu reproş o mămică ce a declanşat un ecou de confirmări din partea celorlalţi părinţi care aşteptau cu sufletul la gură să afle cum s-au decurcat odraslele.

Evaluare Naţională 2015. Poezie şi proză la maghiară

Şi proba de limba maghiară a fost structurată în două subiecte. Mai exact, la primul, elevilor le-a picat genul liric şi au avut de răspuns la o serie de cerinţe pe baza poeziei date „Te binecuvântez şi cu tristeţe, şi cu bucurie”, de Jozsef Attila.

La al doilea subiect, elevii au primit un fragment de text din „Biblia de la Oradea” de Zagoni Balint şi au avut de răspuns la o serie de cerinţe care să demonstreze înţelegerea textului la prima vedere.

Matematica, ultima probă a Evaluării Naţionale

Mâine cei peste 160.000 de absolvenţi ai ciclului gimnazial se întorc în sala de examen, pentru susţinerea ultimei probe a Evaluării Naţionale, la Matematică.

În 2015, spre deosebire de anii trecuţi, absolvenţii de clasa a VIII-a au avut mai mult de învăţat pentru Evaluarea Naţională. Asta după ce Ministerul Educaţiei a modificat programa pentru examen, în toamna anului trecut. Astfel, proba de Matematică va conţine  noţiuni suplimentare faţă de examenele de anul trecut, cum ar fi ecuaţia de gradul al II-lea, la algebră, sau corpurile rotunde şi trunchiul de piramidă, la geometrie.

Rezultatele admiterii la liceu, în iulie

Pe 26 iunie se afişează rezultatele provizorii ale examenului, urmând ca în aceeaşi zi elevii nemulţumiţi de note să depună contestaţii. Rezultatele finale ale Evaluării Naţionale vor fi publicate în ultima zi a lunii iunie. Iar emoţiile absolvenţilor de gimnaziu nu se sfârşesc aici. 

În perioada 3-7 iulie, ei trebuie să completeze opţiunile pentru liceu, repartizarea urmând să fie făcută în funcţie de media de admitere, compusă din media de la Evaluarea Naţională, în proporţie de 75 la sută şi din mediile anilor de gimnaziu, care cântăresc 25 la sută. În final, elevii vor afla unde îşi continuă studiile în următorii patru ani, pe data de 15 iulie.