Studiu UE: Cât de digitalizată ar trebui să fie şcoala până în 2019: de la tablete şi telefoane, la lecţii în laboratoare virtuale

Studiu UE: Cât de digitalizată ar trebui să fie şcoala până în 2019: de la tablete şi telefoane, la lecţii în laboratoare virtuale

Primele manuale digitale din România utilizate pe scară largă, introduse la clasele I şi a II-a, din acest an       FOTO: Adevărul / Marian Iliescu

Tehnologia de tip cloud computing şi utilizarea tabletelor vor fi un lucru obişnuit în multe şcoli europene în 2015, iar învăţarea prin intermediul jocurilor pe calculator şi chiar al telefonului vor fi o normalitate în doi sau trei ani. Mai mult, în cinci ani am putea avea laboratoare virtuale, iar elevii vor avea parte de educaţie personalizată, arată un raport al Comisiei Europene, la care au contribuit zeci de experţi, inclusiv din SUA.

Conform unui raport publicat de Comisia Europeană şi de New Media Consortium, o organizaţie din SUA ce reuneşte experţi în tehnologii educaţionale, elevii dau încă dovadă de abilităţi şi competenţe digitale limitate, ca atare tehnologia ar trebui adusă mai aproape de şcoală şi utilizată mai eficient. 

Mai mult, e nevoie şi de o pregătire adecvată a dascălilor pentru a utiliza toate aceste noi mijloace de predare şi învăţare, susţin experţii, care spun că este ”una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă învăţământul şcolar din Europa în prezent”.

Primul raport Horizon Report Europe: 2014 Schools edition ”prezintă tendinţele şi evoluţiile tehnologice care sunt susceptibile de a avea un impact asupra educaţiei în următorii cinci ani”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). 

Tehnologiile care vor contura şcolile până în 2019

”Grupul de experţi estimează că tehnologia de tip cloud computing şi utilizarea tabletelor vor fi un lucru obişnuit în multe şcoli europene în termen de un an, iar învăţarea prin intermediul jocurilor pe calculator şi al unei combinaţii de medii fizice şi virtuale vor face parte din metodele de predare în următorii doi sau trei ani. Potrivit experţilor, crearea laboratoarelor virtuale şi la distanţă, precum şi dezvoltarea strategiilor care să încurajeze studenţii să îşi asume un rol activ în conceperea activităţilor lor de învăţare ar putea dura până la cinci ani”, mai susţin oficialii CE.


Foto: Infografie Comisia Europeană

E nevoie de inovare în şcoli

În acest raport, provocările cu care se confruntă şcolile din Europa sunt împărţite în trei categorii: soluţionabile („solvable”), dificile („difficult”) şi complexe („wicked”).

Potrivit raportului, ”este nevoie să se acţioneze urgent în vederea promovării inovării în sălile de clasă, pentru a profita de utilizarea sporită a platformelor sociale, de resursele educaţionale deschise, precum şi de învăţarea şi evaluarea bazate pe date”.

”Europa trebuie să ridice ştacheta”

„Acest raport oferă informaţii şi orientări valoroase pentru factorii de decizie şi directorii de şcoli cu privire la necesitatea de a utiliza resursele digitale şi deschise. Europa trebuie să ridice ştacheta dacă dorim să ne asigurăm că tinerii noştri sunt pregătiţi pentru viitoarele lor cariere”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. 

„Îmbunătăţirea abilităţilor digitale şi a accesului la resursele digitale şi deschise este esenţială, nu numai pentru ameliorarea procesului de predare, ci şi pentru crearea unor modele de învăţământ flexibile, care facilitează învăţarea de-a lungul vieţii”, a mai spus oficialul european.

Provocările anilor viitori

Raportul afirmă că integrarea TIC în formarea profesorilor, precum şi problema competenţelor digitale reduse ale studenţilor sunt provocări soluţionabile. 

Crearea de oportunităţi de învăţare „autentice”, bazate pe experienţe practice, precum şi combinarea învăţământului formal cu cel nonformal vor fi mai dificil de pus în aplicare pe termen scurt. 

Din categoria provocărilor complexe, care sunt cel mai dificil de rezolvat, fac parte necesitatea de a îmbunătăţi predarea mecanismelor gândirii complexe, precum şi implicarea studenţilor în conceperea activităţilor de învăţare.


Pe aceeaşi temă:

ANALIZĂ Cum vor fi digitalizaţi primii doi ani de şcoală, începând din 2014

VIDEO REPORTAJ Cum arată o oră predată după manualul digital

FOTO Ministrul Remus Pricopie taie panglici la o şcoală finanţată de alţii

VIDEO Cum funcţionează platforma digitală pentru prima clasă „inteligentă“ şi cum poate îmbunătăţi educaţia

Liceul Kretzulescu. Cum se învaţă în prima clasă „inteligentă“ din România. „Cursurile sunt ca un teambuilding”

Prima clasă digitală din România a fost inaugurată la liceul „Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti

 

FOTO Samsung porneşte proiectul clasei „inteligente“ la „Nicolae Kretzulescu“, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei

citeste totul despre: