Postlicealele sanitare, vârf de lance în învăţământul privat
0
Românii sunt din ce în ce mai dispuşi să plătească mii de euro pentru a-şi educa copiii în sistemul privat. Cele mai căutate sunt şcolile postliceale sanitare, care asigură un loc de muncă atât în spitalele din ţară, cât şi în cele din străinătate.
Dotarea şcolilor, numărul mic de elevi într-o clasă, un Bacalaureat recunoscut internaţional, metodele de predare occidentale şi cursurile ţinute în limbi străine fac ca tot mai mulţi părinţi să-şi înscrie copiii la şcolile particulare din învăţământul preuniversitar, fie ele grădiniţe, şcoli gimnaziale sau postliceale. Aproape 96.000 de elevi studiază anul acesta în învăţământul preuniversitar privat din România, cei mai mulţi, aproape jumătate, fiind în învăţământul postliceal sanitar (aproape 50.000), urmat de grădiniţe (aproape 20.000).
„Şcolile private au o reputaţie bună, iar părinţii urmăresc şi calitatea condiţiilor în care învaţă copiii lor. Nu este vorba neapărat că sunt profesori mai buni, ci că tot procesul de învăţare este mai bun datorită condiţiilor. De asemenea, mai este un factor: nevoia de segregare, adică părinţii vor ca ai lor copii să fie alături de alţi elevi din acelaşi mediu social, mai avut. Nu este ceva anormal, întotdeauna oamenii au format grupuri în funcţie de afinităţi“, a explicat sociologul Mircea Kivu.
Succesul învăţământului postliceal sanitar
Cel mai mare boom s-a înregistrat în ultimii ani în sectorul poslicealelor sanitare. Aproape 50.000 de tineri sunt înscrişi în învăţământul postliceal sanitar, de departe cel mai de succes în mediul privat, dintre toate formele de învăţământ, crescând cu aproape 20.000 de elevi în ultimii patru ani. Succesul acestor unităţi şcolare stă mai ales în diploma recunoscută în UE, care le poate aduce tinerilor joburi bine plătite peste hotare.
La fel ca doctorii care iau drumul străinătăţii după ce termină Medicina, şi cei care urmează cursurile de la posticealele sanitare aleg să plece din ţară.
„Creşterea interesului pentru învăţământul postliceal poate avea legătură cu cererea crescută de personal din domeniul sanitar şi cu slujbele bine plătite mai ales în spitale sau clinici din afara ţării.
În România sunt organizate chiar târguri de joburi dedicate sistemului sanitar la care sunt prezentate ofertele angajatorilor din străinatate”, a explicat expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu.
Mulţi se reorientează profesional
Directorul ARACIP, Şerban Iosifescu, vorbeşte însă despre un nou fenomen: tinerii caută să se reorienteze spre calificări bănoase. De altfel, directoarea Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Bucureşti, Florinela Ionescu, susţine că în multe cazuri este vorba de reconversie profesională, inclusiv a celor cu studii superioare.
„Sunt tineri care urmează cursurile noastre deşi au terminat o facultate, unii pe acelaşi domeniu, dar alţii vin din alte domenii. Într-adevăr, în ultimii ani a crescut interesul pentru postliceala sanitară fiindcă oferă o calificare sigură şi sunt elevi care vor să plece în străinătate cu această calificare, unde sunt bine plătiţi”, a explicat directoarea.
Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că ar mai fi posibilă cauză a succesului şcolilor postliceale: rata mică de promovare la Bac. Practic, elevii care nu au luat Bac-ul, au ales să urmeze cursurile unei şcoli postliceale care oferă o calificare mai clară şi un job asigurat. "E clar că lumea a devenit mai practică, tinerii sunt interesaţi de dezvoltarea lor personală şi vor să îşi găsească un job sigur în străinătate, unde trebuie să ştie meserile foarte bine", a spus Staş.
Şi academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, apreciază că învăţământul postliceal sanitar este căutat pentru că asigură o meserie sigură şi în ţară, şi în afara ei.
„În primul rând, este cunoscut faptul că în Sănătate este o nevoie acută de asistenţi medicali. Mulţi dintre cei care se înscriu la şcolile postliceale sanitare îşi doresc să profeseze în străinătate. Pe de altă parte, la facultatea de profil se ajunge mai greu. Spre exemplu, la noi sunt examene grele, iar concursul de admitere este unul dificil.
Cu toate acestea, există un soi de concurenţă între facultăţile de medicină şi postlicealele sanitare, în materie de asistenţi medicali”, a explicat academicianul. În ceea ce priveşte sistemul de pregătire, medicul arată că la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală este o curriculă ultraspecializată, predată de profesori foarte bine pregătiţi.
„Nu cred că în aceste şcoli postliceale se face o pregătire mai bună decât cea de la stat, cu toate că şi acolo perioada de formare durează tot trei ani. Este probabil mai relaxat decât la facultate. Aceasta ar fi o altă explicaţie pentru care şi părinţii preferă să-i susţină financiar pe tineri în aceste şcoli private”, a completat academicianul.
Elevii foarte buni care se mută de la şcolile de stat la cele private primesc burse
Cât priveşte celelalte forme de învăţământ din preuniversitar, în prezent, în şcolile primare particulare sunt înscrişi peste 9.500 de elevi, la gimnaziu peste 4.500, iar la liceu, peste 12.300 de elevi. De altfel, reprezentanţii şcolilor private din Bucureşti spun că nu au înregistrat o scădere a numărului de elevi în anul de criză.
„Nu am avut o scădere a numărului de elevi atunci. La noi, copiii sunt aduşi la creşă, când au 12 luni, şi pleacă atunci când împlinesc 18 ani, la sfârşitul clasei a XII-a. În prezent, avem în jur de 460 de elevi şi înregistrăm o creştere a numărului acestora cu aproximativ 10% în fiecare an”, a explicat Simon Lambert, responsabil cu admiterea de la British School.
Şi Carmen Bejinaru, directoare de proiecte la Complexul Educaţional „Lauder-Reut” din Capitală, spune că au o populaţie de elevi fidelă şi nu s-a înregistrat o scădere în anul de criză. „Noi avem şi un număr de locuri limitat, nu sunt multe clase. În plus, avem şi burse pentru elevii cu rezultate foarte bune care vin din învăţământul de stat. Avem aproape 300 de copii şi aproximativ 50 dintre aceştia sunt elevi cu burse, care nu plătesc taxe”, a explicat Bejinaru.
Şi la grădiniţele private numărul copiilor a crescut în ultimii ani. Experţii susţin că într-un fel părinţii au şi fost nevoiţi să aleagă această variantă din cauza numărului redus de locuri de la grădiniţele de stat.
„Pe de altă parte, numărul grădiniţelor de stat nu a crescut semnificativ în ultimii ani, cererea însă da, aşadar, din ce în ce mai mulţi părinţi au ales sau au fost nevoiţi să-şi înscrie copiii la grădiniţe particulare. În oraşele mari, numărul de locuri disponibile în grădiniţele de stat nu este suficient, ca atare, în acest moment, sunt şi grupe de 25-30 de elevi, ceea ce are un impact negativ asupra calităţii educaţiei preşcolare“, susţine Apăteanu.
De ce părinţii îşi trimit copiii la privat
Părinţii spun că siguranţa şi transportul sunt cei mai importanţi factori pentru care preferă să îşi trimită copiii la şcolile private.
"Siguranţa pe care ţi-o oferă o şcoală privată nu o întâlneşti la stat. Transportul este foarte ajutător, îţi iau copilul dimineaţa şi ţi-l aduc după-amiaza, iar cât timp este la şcoală ştii că are trei mese pe zi, că este pe mâini bune. La şcoala unde fiul meu a făcut învăţământul primar avea multe opţionale de engleză şi a ajuns să cunoască limba engleză ca pe o limbă maternă. Acum este în clasa a V-a la o şcoală de stat, fiindcă şcoala privată la care mergea nu are gimnaziu. Nu l-am dat la o altă şcoală privată fiindcă am considerat că de la o vârstă încolo trebuie să se desprindă de comfort şi să se adapteze, şcolile de stat având o altă disciplină şi o altă rigoare", a povestit Daniela Nimirceag, mama unui băiat care a început educaţia şcolară în mediul privat şi a continuat-o la stat.
Şi profesorul britanic Simon Parker, care a predat la şcoli private în Bucureşti, spune că principalele motive pentru care părinţii îşi dau elevii la privat sunt: siguranţa şi grupele mici de la clasă (o clasă are în medie 13 elevi).
"Copiii nu pot să părăsească nesupravegheaţi incinta şcolii, au transportul casă-şcoală asigurat, deci nici în afara şcolii nu sunt lăsaţi singuri. De asemenea, nu poţi să iei copilul de la şcoală dacă nu ai o legitimaţie, deci se ştie cu cine pleacă elevii. În plus, sunt puţini elevi într-o clasă şi asta înseamnă mai multă atenţie individuală", a explicat Parker.
Taxe de zeci de mii de euro
Mediul modern în care preferă să-şi ştie copiii la şcoală îi costă pe părinţi şi până la 20.000 de euro pe an. Grădiniţele sunt mai ieftine, un an de studiu costând între 7.500 şi 14.000 de euro. Felul în care sunt distribuite sumele pe ani diferă de la şcoală la şcoală, fiecare instituţie având un alt mod de a împărţi ciclurile de învăţământ după modelul educaţional din ţările de provenienţă. Astfel, există varianta grădiniţă - învăţământ primar (17.350 de euro), urmată de ciclul VII-XIII (19.700 de euro), sau un model mai clasic: şcoală primară până în clasa a VI-a (18.300 de euro), gimnaziu clasele VI-VIII (18.450 de euro) şi liceu (peste 19.700 de euro). De asemenea, taxele la o postliceală sanitară sunt în jur de 2.500 de lei/an.
DOCUMENT România a urcat o poziţie în topul mondial pe educaţie: locul 31 din 40
Studiu UNICEF: Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente
Se încarcă comentariile...
