Noi reguli pentru salariul minim echitabil în UE

Foto Shutterstock

Ultimele discuţii purtate în Comisia de muncă a Parlamentului European au evidenţiat necesitatea ca statele membre, inclusiv România, să evalueze şi să raporteze dacă salariile minime legale plătite în ţară sunt suficiente

Salariul minim statutar în statele membre UE, inclusiv România, ar urma să fie stabilit de către autorităţile naţionale ghidându-se şi după nivelul internaţional recunoscut de 50% din salariul mediu şi 60% din salariul median, potrivit unui proiect legislativ aprobat de europarlamentarii din Comisia pentru muncă (EMPL).

Comisia de ocupare a forţei de muncă (EMPL) a Parlamentului European a aprobat, săptămâna trecută, raportul privnd propunerea Comisiei Europene de directivă privind „un salariu minim adecvat în Uniunea Europeană”. Raportul trebuie supus plenului PE.

Viitoarea directivă NU va institui un salariu minim pe toată Uniunea Europeană, dar va veni cu o serie de criterii de care statele membre vor ţine cont atunci când îşi stabilesc intern salariul minim pe economie.

Printre altele, textul adoptat de Comisia EMPL din Parlamentul European prevede că „nivelul recunoscut internaţional, de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu net, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relaţie cu nivelul brut al salariilor”.

„Statele membre vor evalua şi raporta asupra gradului de adecvare a salariilor minime statutare şi vor putea folosi valori indicative de referinţă pentru a-şi orienta evaluarea gradului de adecvare a salarului minim statutar în relaţie cu nivelul general al salariilor brute, cum ar fi acele niveluri folosite în mod obişnuit în plan internaţional, de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul minim brut. Aproape toate statele membre UE care au salariu minim statutar (cum este şi România - n.r.) se situează sub acest nivel” - se arată într-un amendament de compromis din Comisia de muncă a PE.

Salariul minim în UE: Ce au mai discutat europarlamentarii EMPL

De asemenea, un instrument pe care statele membre UE ar fi bine să-l folosească la stabilirea salariului minim este un coş naţional de bunuri şi servicii „la preţuri reale”. Potrivit unui amendament, acest coş ar trebui să cuprindă costurile cu cazarea adecvată, mâncare sănătoasă, îmbrăcăminte, mijloace de comunicare, transport şi energie suspenabile, îngrijire personală, îngrijire medicală şi medicamente, îngrijirea copilului, resurse pentru participare în societate, sport, activităţi culturale şi educaţionale, asigurări şi economii pentru situaţii neprevăzute. Aici ar mai intra şi TVA-ul la aceste produse şi servicii.

Totodată, nu sunt deductibile din salariul minim indemnizaţii precum cele de cazare a muncitorilor.

Viitoarea directivă ar urma să se aplice tuturor lucrătorilor, indiferent dacă sunt în sectorul public sau la firme private, inclusiv celor care lucrează prin intermediul platfrmelor digitale (cum sunt cele de livrări de exemplu), lucrătorilor casnici, ucenicilor, stagiarilor, lucrătorilor  fictiv-independenţi etc.

O altă prevedere spune că statele membre UE vor trebui să ia măsuri pentru actualizarea salariului minim cel puţin o dată pe an, pentru a menţine gradul de adecvare şi corectitudinea remuneraţiei.

Proiectul de mandat de negociere a fost adoptat cu 37 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 7 abţineri. Ar trebui să fie aprobat de plen (în timpul sesiunii din 22-25 noiembrie de la Strasbourg) înainte de a începe negocierile cu Consiliul privind forma finală a legislaţiei.

Consultările pe această temă pot fi văzute AICI

Salariul minim în România

În România, salariul minim brut este de 2300 de lei, în anul 2021. Angajatul primeşte un salariu net (în mână) de 1386 lei, iar angajatorul suportă un cost salarial total de 2352 lei (salariul complet), potrivit startupcafe.ro.

De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România va creşte la 2.550 lei pe lună (10,9% faţă de nivelul actual). La un salariu minim brut de 2550 de lei, angajatul va primi în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma va plăti un cost total salarial de 2607 lei.

Dacă s-ar aplica orientările invocate în proiectul de directivă, salariul minim ar mai creşte. Să luăm orientativ salariul mediu pe luna septembrie, care, conform INS, a fost de 5732 de lei (cu toate că pe tot anul va fi mai mic, cel mai probabil). Astfel, 50% din salariul mediu ar însemna un salariu minim brut de 2866 de lei.

La un eventual salariu minim brut de 2866 de lei, salariul minim net ar fi de 1698 lei, iar firma ar fi nevoită să plătească un cost salarial complet de 2930 lei.

Evident, orice creştere a salariului minim antrenează o creştere a salariului mediu, care antrenează anul următor încă o creştere a salariului minim, în cascadă, aşa cum am mai atras atenţia pe StartupCafe.ro, anterior.

În anul 2021, în România, 1.290.000 de salariaţi primesc salariul minim brut garantat în plată de 2.300 lei, respectiv de 2.350 lei pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare un număr de circa, conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii.

Practic, sunt încadraţi la salariul minim aproximativ 22,9% din numărul total de salariaţi activi - 5.670.000. Majoritatea angajaţilor încadraţi la salariul minim sunt în mediul privat - mai spune Ministerul Economiei.

Ministerul Muncii spune că la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea de 2.550 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei de 5 % prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi prognoză, - 2,1 % creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană pentru anul 2020 conform datelor EUROSTAT, creşterea câştigului mediu brut şi o parte din creşterea economică prognozată 2021/2020.