INFOGRAFIE Harta transporturilor rutiere: cum circulă mărfurile pe şoselele României

Traficul rutier de mărfuri este mai intens în regiunile cu infrastructură dezvoltată. Valorile maxime sunt între Bucureşti şi Muntenia, minimele - între Moldova şi aproape toate regiunile ţării.

Cele mai intense schimburi de mărfuri pe calea rutieră au loc pe distanţe mici (sub 150 de kilometri), de regulă în interiorul regiunilor, iar între regiuni volumul traficului depinde de starea infrastructurii, reiese din datele studiului „Transportul de pasageri şi de mărfuri, pe module, în trimestrul I 2016“, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi consultat de „Adevărul“.

În regiunile Centru, Sud-Est şi Vest au fost înregistrate cele mai mari valori de trafic rutier local de mărfuri, cu 4,4 milioane şi, respectiv, 3,3 milioane de tone în primul trimestru.

Cea mai mică valoare de trafic local s-a înregistrat, potrivit INS, în Bucureşti-Ilfov, unde schimburile de mărfuri au cântărit, în total, doar 1,7 milioane de tone.

Autorii studiului arată că „62,4% din volumul mărfurilor au fost transportate pe distanţe mici, între 1 şi 49 de kilometri, apoi 18,2% pe distanţe cuprinse între 50 şi 149 de kilometri ṣi 17,4% pe distanţe cuprinse între 150 şi 499 de kilometri“.

Între regiuni, cele mai intense schimburi de mărfuri s-au înregistrat pe relaţiile Bucureşti-Muntenia (617.000 de tone la dus şi 576.000 de tone la întors) şi Centru - Nord-Vest (220.000 de tone la dus şi 385.000 de tone la întors).

Cele mai slabe schimburi s-au înregistrat, potrivit INS, pe relaţiile Oltenia-Moldova (11.000 de tone la dus şi 12.000 de tone la întors) şi  Banat-Moldova (8.000 de tone la dus şi 18.000 de tone la întors).

Portul Constanţa, „barometrul“ expediţiilor

Regiunea Sud-Est se numără printre zonele cu trafic maxim - desigur, pentru că acolo se regăsesc Portul Constanţa şi câteva dintre marile porturi dunărene.

Statistica arată că spre această regiune (în mare măsură la export) cele mai mari volume de mărfuri pleacă din Muntenia (650.000 de tone în primul trimestru) şi din Bucureşti (524.000 de tone), iar cele mai scăzute volume - din regiunile Vest (35.000 de tone) şi Centru (45.000 de tone).

De cealaltă parte, din regiunea Sud-Est cele mai mari volume de mărfuri - în mare măsură din import - pleacă spre Bucureşti (368.000 de tone) şi Muntenia (252.000 de tone), iar cele mai mici volume - spre regiunile Vest (12.000 de tone) şi Nord-Vest (39.000 de tone).

Traficul a crescut cu 33%

Potrivit aceleiaşi surse, traficul rutier de mărfuri a înregistrat per ansamblu „o creştere cu 32,9% în ceea ce priveşte volumul mărfurilor transportate, comparativ cu trimestrul I din anul precedent“.

Din totalul de 42,4 milioane de tone mărfuri transportate, 77,7% au fost operate în transport naţional.

„Volumul mărfurilor transportate în transport naţional a crescut cu 28,8% faţă de trimestrul I 2015. Pe total transport rutier, parcursul mărfurilor a crescut cu 32,6% faţă de trimestrul I din anul precedent, iar în transportul naţional parcursul mărfurilor a înregistrat o creṣtere cu 26%“, arată autorii studiului.

Ce mărfuri se transportă

În transportul rutier, diviziunile de mărfuri cu cele mai mari ponderi în totalul mărfurilor transportate au avut minereurile metalifere şi celelalte produse de minerit şi exploatare de carieră, turbă, uraniu şi thoriu (24,9%) şi produsele minerale nemetalice (18,7%).

În ceea ce priveşte parcursul mărfurilor, produsele alimentare, băuturi şi tutun au deţinut cele mai mari ponderi - 30%.

Ponderile principalelor mărfuri sunt determinate şi de distanţele diferite pe care sunt transportate, astfel: materialele de construcţii sunt transportate pe distanţe scurte şi deţin ponderea cea mai mare în total, iar produsele industriei prelucrătoare sunt transportate pe distanţe lungi şi deţin ponderea cea mai mare în total parcurs.

„În trimestrul I 2016, în transportul rutier de mărfuri, mărfurile transportate în cont propriu au reprezentat 52,4% din total“, mai arată autorii studiului.

Destinaţiile externe, un sfert din trafic

În ceea ce priveşte destinaţia, 22,3% din totalul mărfuri s-a înregistrat în transport internaţional (inclusiv transport între state terţe şi cabotaj).

„În transportul rutier internaţional de mărfuri, 92,5% din totalul mărfurilor descărcate au provenit din state membre ale Uniunii Europene, în timp ce 90,7% din totalul mărfurilor încărcate au avut ca destinaţie state membre ale UE“.

„Cele mai mari cantităţi de mărfuri au provenit din Germania (20,5%), Italia (15,3%) şi Ungaria (7,6%), în timp ce 18,8% din volumul mărfurilor încărcate au avut ca destinaţie Germania, apoi 11,3% Italia şi 9,2% Ungaria“, potrivit datelor INS.

Iată, aşadar, încă un raport statistic care dovedeşte câtă importanţă are starea infrastructurii rutiere pentru economia ţării.

Practic, între zonele cu infrastructură dezvoltată şi cele cu drumuri învechite diferenţele de volume la mărfurile transportate sunt de ordinul sutelor de mii de tone pe trimestru.

Centrul şi Sud-Estul, cele mai „harnice“

Studiul INS arată că regiunile Centru şi Sud-Est au înregistrat, în primele trei luni din acest an, cele mai mari volume de mărfuri transportate, atât la livrări, cât şi la achiziţii.

La încărcări (livrări), regiunea Centru a consemnat 5,1 milioane de tone, iar la descărcări (achiziţii) - 5,4 milioane de tone.

Cele mai mici volume au fost înregistrate de Bucureşti-Ilfov la livrări (3,2 milioane de tone), respectiv de Sud-Vest Oltenia la achiziţii (3,3 milioane de tone).