Florea Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale, la Adevărul Live: Criza din Grecia ar putea determina o creştere a dobânzilor pentru România
0
Florea Dumitrescu, fost ministru al Finanţelor în perioada 1969-1978 şi guvernator al BNR între 1984 şi 1989, a spus, la Adevărul Live, că relaţiile comerciale dintre România şi Grecia nu sunt puternice astfel încât criza elenă să afecteze ţara noastră, însă s-ar putea înregistra o creştere a dobânziilor pentru România. În plus, a spus fostul guvernator BNR, România ar putea reveni la austeritate dacă nu este atentă asupra finanţelor publice.
Principalele declaraţii ale lui Florea Dumitrescu, fost guvernator al BNR:
Între situaţia Greciei de acum şi situaţia României de acum peste 30 de ani există diferenţe. În primul rând, diferă cauzele care au dus la incapacitatea de plată. România a ajuns la datorii foarte mari după un deceniu de efort, de creştere a producţiei, în agricultură şi în industrie. Industria s-a dezvoltat în bună parte pe spatele agriculturii. Însă Ceauşescu a intrat cu bocancii în agricultură, în cooperative. De aici a plecat şi discuţia mea, să zic finală, cu Ceauşescu, să nu mai dau credite. Noi am întors spatele FMI, pentru că ei voiau să ne dea credite pentru drumuri, pentru spitale, iar eu spuneam că vreau pentru producţie. Mi-a fost teamă că Ceauşescu o să mă dea afara. Dar m-a întrebat ce le-am zis, i-am zis: "nu luăm niciun credir" şi a zis că am făcut foarte bine. România a ştiut însă să folosească aceste credite.
Tot timpul ne uitam şi discutam, ce vindem, ce nu vindem, de ce avem acolo stoc, unde exportăm. Balanţa era ba pe plus, ba pe minus - cu 100 de milioane. După ce am plecat eu din postul de ministru de Finanţe, din martie 1978 şi până la sfârşitul anului, cel care a venit în urma mea a crescut deficitul comercial de la 200 de milioane la 700 de milioane de dolari într-un an de zile. În 1979, deficitul comercial a crescut cu 1,2-1,3 miliarde de dolari. În 1980, a crescut iar cu 1,2 miliarde de dolari. Datoria a crescut în numai trei ani de la 4 miliarde de dolari la 9 miliarde de dolari. Cum s-a ajuns aici? Ceauşescu ne-a presat foarte mult să facem rafinării, să rafinăm petrolul pe care îl cumpăram. Dacă în 1970 Româania importa cam 2,3 milioane de tone de petrol, în 1980 am ajuns la 15-16 milioane de tone. Ca să aduci 16 milioane de tone de petrol pe mare aveai nevoie de valută şi aşa s-au strâns multe multe datorii. Numai că aceste credite luate erau pe termen scurt, totodată, a început să crească şi preţul ţiţeiului. Noi nu-l vindeam mai scump decât cu cât îl luam. Factura pe care o aveam de plată a început să se mărească. Mai mult, Ceauşescu nu ne-a mai lăsat să luăm credite pe termen lung. Şi nu am mai avut cu ce să plătim. Şi am intrat în incapacitate de plată.
Au fost discuţii multe apoi, să mai amânam pe unii, alţii nu voiau. Era imposibil să achiţi toate datoriile. Mai mult, Ceauşescu ne-a trimis să achităm în avans creditele, dar cu reducere de 20%. Ne-am făcut de râs. Ceauşescu nu voia să mai audă de dobânzi. Voia să scape de credite, mai mult, voia să facem noi o bancă să îi împrumutăm pe alţii.
Şi noi am negociat dur cu FMI, dar le-am spus că am intrat să colaborăm, nu să se schimbe total regulile. Noi nu i-am respins, am venit cu argumente. Trebuie să fii mai maleabil, să mai cedezi. Ar trebui ca grecii să ajungă la o soluţie de compromis.
Nu avem relaţii cu ei ca să ne influenţeze, însă dobânzile ar putea creşte. Trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce se întâmplă şi pe plan intern, să avem grijă, să creştem veniturile, altfel am putea ajunge din nou la austeritate. Dacă nu suntem atenţi şi nu luăm măsuri din timp, ajungem la austeritate. Trebuie să nu mai mărim datoria, că nu avem o economie să susţină aceste lucruri, asta nu înţeleg finanţiştii şi bancherii noştri de astăzi. Nu se poate. Aici lucrurile sunt foarte gingaşe. Noi în câteva luni de zile putem pica în incapacitate de plată şi să umblăm cu gura căscată să ne dea unii sau alţii. I-am scris fostului preşedinte Traian Băsescu, i-am scris domnului Iohannis: dom'le, fiţi atenţi, că noi suntem acum în mari dezechilibre. Şi am crezut că stăm de vorbă şi noi. De 25 de ani avem deficit comercial. N-am văzut în ultimii 25 de ani doi politicieni din România şi cu unul de la Guvern să se aşeze la masă şi să gândească cum diminuăm acest deficit.
De asemenea, fostul guvernator al BNR a vorbit despre experienţa României în incapacitate de plată, în anul 1981, şi care au fost măsurile luate la acea vreme de dictatorul Nicolae Ceauşescu pentru a scăpa ţara de datorii.
Cetăţenii greci au votat duminică în proporţie de 61,41% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,59% pronunţându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parţiale. Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 89,95% din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunţat în favoarea acestora. Prezenţa la urne a fost de 62,18%.
Întrebarea adresată la referendum a fost: „Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?“ Prima căsută pe buletinul de referendum a fost „nu“, iar a doua „da“.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a anunţat, luni dimineaţă, că demisionează, la o zi după ce alegătorii greci au respins prin referendum măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali ai Greciei.
O delegaţie greacă va merge luni la Bruxelles pentru a pregăti reluarea negocierilor cu creditorii internaţionali, au anunţat surse guvernamentale citate de publicaţia elenă Proto Thema în pagina electronică.
Delegaţia va fi condusă de ministrul de Stat Nikos Pappas şi de secretarul de stat în Ministerul de Externe Euclid Tsakalotos. O conferinţă telefonică pe tema Greciei va avea loc luni între preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem. De asemenea, liderii din zona euro se vor reuni marţi, la Bruxelles, pentru a discuta pe tema Greciei.
Se încarcă comentariile...
