Ce alte sancţiuni riscă Rusia din cauza conflictului cu Ucraina şi care sunt motoarele economiei ruseşti

FOTO: SHUTTERSTOCK

Tensiunile din Ucraina au escaladat după ce Rusia a ordonat înaintarea unor trupe în republicile nou recunoscute din regiunea Donbas. Astfel, liderii europeni şi americani au impus sancţiuni, însă e nevoie de mult mai mult pentru a tempera Rusia, se arată într-o analiză a XTB Polonia.

Potrivit sursei citate, lista sancţiunilor anunţate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Japonia şi Regatul Unit este lungă. 

„Cu toate acestea, dacă privim la situaţia din 2014 şi momentul anexării Crimeei, majoritatea acestor sancţiuni estimăm că nu vor avea un impact semnificativ asupra economiei ruseşti. 

O parte dintre ele, cum ar fi sancţiunile UE asupra membrilor parlamentului rus sau blocarea unor operaţiuni financiare cu Doneţk şi Lugansk, sunt în mare măsură simbolice.”, susţin specialiştii.

Aceştia precizează că oprirea certificării Nord Stream 2 este cea mai mare de pe listă, dar, întrucât Germania nu a exclus abandonarea completă a proiectului, nu este imposibil ca blocajul să fie ridicat mai devreme sau mai târziu.

XTB mai arată că au fost impuse şi sancţiuni băncilor ruseşti, dar nu au fost vizaţi cei mai mari creditori de stat - Sberbank sau VTB Bank. 

„Guvernul rus şi agenţiile de stat aveau acces limitat la pieţele financiare şi înainte. Deci nu ar trebui să fie o problemă mare pentru Moscova, având în vedere datoria scăzută a Rusiei. Până acum, sancţiunile nu au fost la fel de severe şi se poate observa un fel de uşurare pe pieţele financiare. 

Investitorii văd situaţia ca o repetare a scenariului din 2014, când sancţiunile au avut un impact redus şi Rusiei i s-a permis să păstreze noul teritoriu.”, explică sursa citată.

Ce posibile sancţiuni ar mai putea fi anunţate

Conform autorilor analizei, este de la sine înţeles că, dacă Occidentul doreşte să aibă un impact major, ar trebui să meargă mai departe decât sancţiunile deja anunţate. 

Cu toate acestea, acţiuni mai severe împotriva Rusiei ar avea, de asemenea, un impact negativ asupra ţărilor care le impun. 

„Până acum, liderii occidentali au fost reticenţi în a înainta astfel de sancţiuni. Dar la ce ar putea recurge? Oprirea importurilor de energie din Rusia ar avea cel mai mare impact asupra economiei ruseşti. Iar o astfel de mişcare nu pare a fi luată în considerare deocamdată.”, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, Uniunea Europeană se teme mai mult că Moscova ar fi cea care decide să oprească exporturile de energie către UE, împingând preţul energiei în Europa şi mai sus. 

De aceea, UE este reticentă în a impune sancţiuni asupra accesului Rusiei la sistemul de plăţi SWIFT. 

„Există unele discuţii în Statele Unite despre interzicerea vânzărilor de tehnologie către Rusia. Cu toate acestea, într-un astfel de scenariu, Rusia s-ar putea orienta către tehnologia chineză. 

Ar putea fi anunţate şi sancţiuni asupra celor mai mari bănci, dar Occidentul este îngrijorat de modul în care ar fi afectate investiţiile sale în Rusia. 

După cum se poate vedea, orice pas care ar avea ca rezultat un impact mai mare asupra economiei Rusiei ar însemna, de asemenea, un impact negativ asupra economiilor occidentale.”, mai arată sursa citată.

Petrolul şi gazele naturale, motoarele economiei Rusiei

Conform datelor XTB, Europa nu poate opri importurile de energie din Rusia, dar ţările NATO pot duce la îndeplinire o politică energetică care să aibă un impact negativ asupra Rusiei. 

„Trebuie subliniat cât de mare a fost scăderea veniturilor energetice ale Rusiei în 2015 - 2017, ceea ce a avut un impact mai mare asupra economiei ruseşti decât sancţiunile impuse în urma anexării Crimeei. 

Care au fost motivele? În primul rând, extinderea uriaşă a sectorului de şist din SUA care modifică echilibrul pieţei petrolului şi a împiedicat OPEC şi Rusia să majoreze preţul petrolului. 

În ultimii ani, OPEC+ şi-a recăpătat puterea de stabilire a preţurilor. Trebuie subliniat că politica climatică ar fi negativă pe termen lung pentru Rusia, dar este pozitivă pe termen scurt deoarece duce la o producţie mai scăzută în SUA şi la o cerere mai mare în Europa.”, precizează analiştii.

Este nevoie de o perspectivă pe termen lung

Reprezentanţii XTB se întreabă ce ar fi de făcut atunci. Conform acestora, Statele Unite ar putea să-şi susţină propriul sector petrolier, precum şi sectorul petrolier din ţările aliate (Mexic, Brazilia) şi să ajungă la un acord cu Iranul cât mai repede posibil. 

De asemenea, Europa ar putea să depună toate eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia cât mai rapid. 

„Sancţiuni eficiente împotriva Moscovei nu pot fi impuse fără a viza exporturile ruseşti de energie. Fără astfel de acţiuni, mişcările Rusiei nu ar resimţi o penalizare suficient de puternică. Riscul unei accentuări ulterioare va afecta pieţele şi poate ridica preţurile la combustibil şi mai mult.”, transmit autorii analizei.