Şapte mituri despre Uniunea Europeană care circulă prin România şi cât de adevărate sunt ele

România nu negociază prea bine la Bruxelles pentru că poziţia ţării în diverse probleme nu este dezbătută din timp la nivel intern

Românii şi-au format un număr de şase clişee despre Uniunea Europeană, acestea fiind o combinaţie de idei preconcepute îmbinate cu o serie de adevăruri.

Europuls a realizat un raport despre aceste clişee şi a inclus şi o serie de recomandări.

"Vine de la Bruxelles"

Nimic nu vine de la Bruxelles decât dacă este aprobat în prealabil. Mulţi actori din societatea românească  se resemnează crezând că deciziile europene nu pot fi influenţate. Sentimentul de neputinţă este dat de volumul limitat de informaţii din spaţiul public referitoare la obiectivele urmărite de diplomaţia românească. De asemenea, există şi un interes scăzut al politicienilor şi mass-media de a discuta teme europene, potrivit raportului Europuls.

"Suntem subreprezentaţi la Bruxelles"

România este al şaptelea stat al Uniunii Europene atât că întindere, cât şi că populaţie. Iar reprezentarea este mai slabă a ţării noastre în structurile organizatorice de la Bruxelles, cum ar fi direcţiile generale ale Comisiei Europene. Este nevoie de mai mult sprijin politic pentru că românii să ajungă în funcţii înalte în aceste structuri. Problema o constituie si faptul că societăţile din România nu sunt reprezentare în afară instituţiilor, la fel este problema şi pentru organizaţiile non-guvernamentale (ONG).

"Nu avem o imagine bună la Bruxelles"

Toată lumea cunoaşte problemele României privind corupţia, problemele sociale sau proastă gestionare a fondurilor europene. O problemă identificată o constituie faptul că lobbyul este asociat cu traficul de influenţă în România, în timp ce la Bruxelles se foloseşte intens. "Lobby de ţară" sau "brand de ţară" pot să semnifice o strategie mai bună de comunicare.

"Vocea României nu contează"

Vocea României contează mai mult decât credem. Astfel, o serie de europarlamentari români au lucrat la mai multe dosare importante. Dovadă: portofoliile de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Regională, obţinute în ultimii ani. 

"România nu-şi cunoaşte interesele"

Sunt multe voci la Bruxelles care văd Parlamentul că pe un fel de anexă a Guvernului. Asociaţia recomandă consultări largi pentru poziţia României în Consiliul European. Raportul arată că în cazul României nu sunt nici studii de impact, nici dezbateri, în vreme ce multe decizii importante privind interesele românilor sunt luate la nivel de staff tehnic, nu sunt transparente şi nici discutate. De asemenea, nu există nici o relaţie funcţională cu Comitetul Economic şi Social din România.

"Există o poziţie de ţară clar definită?"

Raportul Europuls consideră că poziţia de ţară trebuie să fie mandatul de negociere care a rezultat în urmă consultărilor cu toţi actorii, în acord cu interesul sau interesele de ţară, formulate de ministerele de profil, coordonată de Ministerul de Externe şi apoi transmisă reprezentanţilor României în procesul decizional european. Sunt necesare două etape: consultări pentru formarea poziţiei şi transmiterea să către membrii Parlamentului României şi europarlamentarilor români.

Şi pentru şeful Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles formularea poziţiei de ţară întâmpina dificultăţi. Mulţi europarlamentari străini vor să ştie poziţia României pe anumite rapoarte pentru a şti cum să negocieze sau să voteze alte hotărâri.

"Lobby înseamnă trafic de influenţă"

Reprezentarea României în Uniunea Europeană la nivel de lobby este slabă tocmai din cauza asocierii cu practici ilegale. În fapt, nu există legea lobbyului. Iar imaginea negativă nu este doar în România, ci în mai toate statele europene.

Inclusiv în România se face lobby, la nivel de oameni politici, presă sau ONG-uri, însă nu se recunoaşte acest lucru din cauza conotaţiei negative, unii alăturând acţiunile cu altă denumire, cum ar fi afaceri guvernamentale, relaţii publice sau advocacy.

Explicaţia pentru aversiune vine din faptul că nu există transparenţă şi folosirea de contacte informale şi nedeclarate.

Recomandari pentru viitor

Între recomandările făcute de experţii Europuls se află comunicarea către publicul larg a mandatelor României şi a rezultatelor obţinute la Consiliul European, controlul Parlamentului pe mandatele de negociere şi o colaborare mai strânsă între Parlament, Reprezentanta României de la Bruxelles şi europarlamentarii români.

De asemenea, este necesară şi o mai bună coordonare între europarlamentarii români, indiferent de afilierea politică prin care au ajuns la Bruxelles. Există câteva cazuri de succes în această privinţa, cum ar fi o serie de rapoarte despre Republica Moldova şi facilitatea N+3, prin care României i s-a dat dreptul să acceseze fondurile europene destinate perioadei 2007-2013 până în 2016.