Veolia şi-a dublat profitul la nivel de grup în primele nouă luni. Nicio menţiune despre scandalul de corupţie din România

Directorii Apa Nova dădeau şpagă pentru a creşte preţul apei furnizate în Bucureşti şi făcea evaziune fiscală şi spălare de bani pentru a reduce taxele plătite statului

Profitul net al grupului francez de utilităţi Veolia s-a dublat în primele nouă luni, crescând de la 203 milioane de euro la 410 milioane de euro, pe fondul avansului susţinut de operaţiunile din afara Franţei. Cifra de afaceri a crescut de la 17,2 miliarde de euro la 18,2 miliarde de euro.

Comunicatul oficial al companiei menţionează creşterea cu 4,4% a afacerilor din Europa Centrală şi de Est, dar grupul nu suflă nicio vorbă de scandalul masiv de corupţie din România, unde este implicată subsidiara sa Apa Nova Bucureşti.

Prima multinaţională pusă sub acuzare de spălare de bani în România

Reamintim, Apa Nova a fost pusă sub acuzare pentru evaziune fiscală, spălare de bani, mită, cumpărare de influenţă şi interceptări ilegale. Măsura a fost luată după ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a început urmărirea penală pentru aceste infracţiuni şi faţă de mai mulţi foşti şi actuali directori ai companiei. Este vorba de Bruno Roche (director general, perioada octombrie 2008 – septembrie 2013), Laurent Lalague (director general, perioada septembrie 2013 – iunie 2015), Lavinia Săniuţă (director general din iunie 2015) şi Giovana Soare (director general adjunct din 2014 ).

Conform DNA în perioada 2011 - 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague şi Lavinia Săniuţă, în calitate de administratori ai Apa Nova Bucureşti şi directori generali ai aceleiaşi societăţi, ultima dintre aceştia şi în calitate de director general adjunct la Veolia România, cu complicitatea oamenilor de afaceri Ovidiu Semenescu şi Vlad Moisescu, dar şi a Giovanei Soare - directoare adjunctă a Apa Nova - au participat la circuite comerciale şi financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea Apa Nova Bucureşti a unor achiziţii fictive. 

Acestea aveau ca obiect presupuse prestări de servicii şi achiziţii mărfuri, de la mai multe firme, dar singurul lor scop era de a scădea baza de impozitare şi de a da mai puţini bani statului.

„Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze S.C. Apa Nova S.A. Bucureşti, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de societăţi comerciale «tip fantomă». După alimentarea conturilor, au avut loc imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicaţia «achiziţii mărfuri», s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri“, preciza DNA.

Prejudiciu de 24,6 milioane de lei

În cauză, prejudiciul minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracţiunii de evaziune fiscală este de 24.691.980 lei (echivalentul a 5.545.146 euro) reprezentând impozit pe profit şi TVA - 14.815.188 lei. Prejudiciul stabilit ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor este de 76.545.141,23 lei (echivalentul a 17.294.819 euro), preciza DNA în comunicatul dat publicităţii miercuri.

În România, Veolia este prezentă prin patru companii, două de furnizare a apei potabile şi a serviciilor de canalizare, în Bucureşti şi Ploieşti, şi două de producere şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat, în Ploieşti şi Iaşi, grupate anterior sub brandul Dalkia.

Prezentă cu patru subsidiare în România

Apa Nova Bucureşti, compania vizată în dosarul procurorilor anticorupţie, este cea mai mare afacere din România a conglomeratului francez. Societatea a înregistrat în anul 2014 un profit net de 140 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 748 de milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. Astfel, compania are o marjă netă de profit de 18,72%, ceea ce înseamnă că la fiecare cinci lei plătiţi pe apa de la robinet, aproape un leu intră în buzunarul francezilor.

Apa Nova este fosta Regie Generală de Apă Bucureşti (RGAB), iar din noiembrie 2000 este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare din Capitală. Apa Nova are 3 staţii de tratare a apei, 7 staţii de pompare, 20 de rezervoare, 2.529 de kilometri de reţea de distribuţie a apei şi 2.324 de kilometri de reţea de canalizare. Compania are în jur de 2.000 de salariaţi.

Veolia controlează 73,69% din acţiunile Apa Nova, Primăria Bucureşti deţine 16,31% din titluri, iar un pachet de 10% aparţine salariaţiilor prin intermediul unei asociaţii.

Veolia Energie Prahova, fosta Dalkia Termo Prahova, are ca obiect de activitate furnizarea de abur pentru încălzire şi aer condiţionat, şi a înregistrat în anul 2014 venituri de 171,4 milioane de lei şi un profit net de 4 milioane de lei.

Apa Nova Ploieşti gestionează serviciile de pă şi canal din acelaşi municipiu şi a raportat anul trecut un profit de 9,5 milioane de lei la venituri de 49,2 milioane de lei.

În fine, Veolia Energie Iaşi, fosta Dalkia Iaşi, a raportat anul trecut o pierdere de 12,1 milioane de lei la venituri de 100,7 milioane de lei.