EXCLUSIV De ce România este în coada clasamentului ţărilor care au accesat bani prin Planul Juncker. Jyrki Katainen: „România ar putea beneficia de mult mai mult!“

Într-o Uniune Europeană cu două viteze, România circulă pe banda de urgenţă atunci când vine vorba să atragă bani europeni. Am putea învăţa, însă, lecţii importante de la statele din centrul şi estul Europei despre cum să obţinem bani prin Planul de Investiţii pentru Europa, aşa numitul Plan Juncker.

Proiectele depuse de ţara noastră au primit o finanţare în valoare de 258 de milioane de euro. Bulgaria, în schimb, a fost mai pragmatică şi a beneficiat prin EFSI de 939 de milioane de euro. Cum au reuşit vecinii noştri? Ce domenii sunt la mare căutare pentru a primi finanţare prin Planul Juncker? Cum au obţinut alte state din Europa fonduri pentru a-şi îmbunătăţi, de exemplu, infrastructura de transport şi spitalele, două subiecte dureroase pentru România?

Ce este planul Juncker de investiţii?

Fondul European pentru Investiţii (EFSI) este un proiect coordonat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) care acţionează ca o plasă de salvare pentru a diminua riscul semnificativ al finanţării unor proiecte economice. Această plasă de salvare înseamnă o garanţie totală de 21 de miliarde de euro, 16 miliarde de la bugetul UE şi restul de 5 de la BEI.

Aşadar, EFSI pune laolaltă resursele financiare publice şi cele private pentru investiţii în infrastructură, cercetare, dezvoltare şi inovaţie. IMM-urile joacă şi ele un rol important în acest context. Scopul este ca banii de la EFSI să fie multiplicaţi prin atragerea de noi şi noi investiţii care să genereze locuri de muncă şi un trai mai bun pentru populaţia din Uniune. Proiectele bătute în cuie dar şi cele în curs de aprobare pentru finanţare prin EFSI vor mobiliza investiţii de 169 de miliarde de euro şi vor susţine 387.000 de IMM-uri din toate ţările Uniunii Europene.

Principala condiţie impusă de Comisia Europeană este ca aceste proiecte să se facă în parteneriat public-privat sau să fie private, pentru a creea noi locuri de muncă şi pentru a reduce decalajele economice din Uniunea Europeană. În tot acest proces, UE îşi propusese să genereze pentru fiecare euro din banii publici alocaţi câte cincisprezece euro din investiţii private. Aceste proiecte trebuie să fie inovative şi cu un grad ridicat de risc. Se precizează că nu există o pre-alocare pe criterii geografice sau tematice, dar sunt menţionate o serie de domenii precum cercetarea şi inovaţia, educaţia, comunicaţiile, infrastructura, reţelele energetice de transport şi distribuţie, energia regenerabilă şi eficienţa energetică şi să aibă un impact social semnificativ.

Dacă anul trecut felia cea mai mare din acest tort au luat-o ţările din Vestul Europei, în principal motoarele economice Germania şi Franţa secondate de Marea Britanie şi Italia, anul acesta am asistat la o schimbare de optică. Resursele financiare dinspre EFSI au fost mobilizate spre proiecte din ţările aflate în Sudul, Centrul şi Estul Europei. Poţi vedea aici situaţia tuturor proiectelor finanţate prin EFSI. 

Se poate şi în România, dar mai e mult până departe

România a obţinut, aşadar, o finanţare de 258 de milioane care ar trebui să atragă investiţii adiţionale în valoare de 943 de milioane de euro. Ţara noastră are 7 proiecte aprobate pentru finanţare de BEI cu ajutorul EFSI. România a mai obţinut alte 3 acorduri aprobate, deja, la capitolul IMM-uri de care vor mai beneficia alte 2450 de firme! Agricover, Regina Maria şi ArcelorMittal au primit 53 de milioane de euro de la BEI, bani care vor angaja investiţii de 373 de milioane de euro.

Şi cei de la GreenFiber International SA au mai încheiat recent, un acord cu BEI, pentru a finanţa un proiect în domeniul reciclării şi economiei circulare, în valoare de 7,5 milioane de euro. Proiectul va sprijini crearea unui număr de 280 locuri de muncă şi va mări volumul de deşeuri colectate şi procesate cu peste 50.000 tone pe an.

Cu aceeaşi ocazie, Fondul European de Investiţii (FEI) va semna trei noi acorduri în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri din România, cu BRD-Groupe Société Générale, ING şi Libra Internet Bank. Se aşteaptă ca acestea să faciliteze accesul la finanţare pentru aproximativ 300 de IMM-uri şi companii de tip start-up, interesate să îşi dezvolte afacerile. Dar, în timp ce România a fost ocupată 2017 cu alte subiecte care nu privesc bunăstarea oamenilor, celelalte ţări şi-au făcut temeinic temele.  

Noi suntem pe locul 25 în topul statelor din Uniunea Europeană care au beneficiat de finanţare prin Planul Juncker. Sub noi se află Luxemburg, Malta şi Cipru. Ţări precum Estonia (locul 1), Bulgaria (locul 2), Grecia (locul 4), Lituania (locul 7), Letonia (locul 8), Polonia (locul 10) sau Slovacia (locul 13) s-au descurcat mult mai bine decât noi. 

Asta înseamnă că decidenţii politici din ţara noastră poate că ar trebui odată şi-odată să gândească pe termen lung. Să vadă cum alte ţări din Uniunea Europeană au generat investiţii care au produs plus-valoare şi să creeze şi instrumentele necesare care să-i ajute pe cei din mediul privat să colaboreze cu statul pentru a construi proiecte valoroase pentru societate. Rezultatele celorlalte state din Planului Juncker înseamnă pentru România nişte exemple importante în condiţiile în care investiţiile străine directe au scăzut 18,56% în primele opt luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, la 2,518 miliarde de euro.

Jyrki Katainen: „România ar putea beneficia mult mai mult“

Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a avut amabilitatea să ofere câteva explicaţii pentru cititorii adevarul.ro de ce România este sub potenţialul său atunci când vine vorba despre finanţarea prin planul Juncker. 

România este în coada acestui clasament la fel ca anul trecut. Sfatul dumneavoastră, anul trecut, pentru România, a fost ca ţara noastră să combine banii destinaţi fondurilor structurale cu cei din EFSI pentru a înregistra rezultate mai bune. S-a întâmplat acest lucru? Care este feedback-ul dumneavoastră cu privire la România?

Jyrki Katainen:

• „România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte obţinerea de finanţare în cadrul Planului de investiţii. Începând cu octombrie 2017, Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat 7 proiecte şi 3 acorduri privind IMM-urile cu o finanţare combinată a EFSI de 258 de milioane de euro, care ar trebui să determine investiţii suplimentare în valoare de 943 milioane EUR. Aceste cifre sunt actualizate în fiecare lună prin aprobarea mai multor proiecte şi acorduri.”  
• „Un exemplu de acord privind IMM-urile din România este deja un acord de 15 milioane EUR între Banca Europeană de Investiţii şi Agricover Credit IFN - susţinut de Planul de investiţii - pentru a finanţa proiecte mici implementate de IMM-uri în sectorul agricol.”  
• „Cu toate acestea, aveţi dreptate: România ar putea beneficia mult mai mult. Să ne amintim, totuşi, că Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) este determinat de cerere - ceea ce înseamnă că nu există cote pre-alocate pentru statele membre. Valoarea finanţării EFSI în fiecare stat membru depinde de cererea de finanţare a EFSI în acel stat membru şi de calitatea proiectelor propuse. În acest scop, Centrul Consultativ (n.r. Advisory Hub) vă poate ajuta să cu furnizarea suportului necesar.”  
• „Unul dintre motivele posibile pentru clasamentul scăzut al României până acum este că nu are o bancă de promovare naţională. Autorităţile române sunt în curs de elaborare, aşadar le-aş încuraja să finalizeze acest proces cât mai curând posibil, aşa cum am văzut rolul important pe care aceste bănci îl pot juca în asigurarea finanţării EFSI şi furnizarea de cunoştinţe locale. Este, de asemenea, adevărat că promotorii de proiecte din România pot aplica pentru alte tipuri de fonduri UE în acelaşi timp cu finanţarea EFSI, de exemplu din fonduri structurale sau din mecanismul Conectarea Europei.”  
• „Am publicat îndrumări cu privire la modul în care funcţionează acest lucru şi simplificăm şi mai mult procesul pentru a face acest lucru. Există deja un proiect în România cu companii regionale de exploatare a apei care combină finanţarea EFSI cu fondurile structurale. Sper că vom avea în curând şi alte proiecte din România.”

Cum ne-a dat Bulgaria praf în ochi

Dacă băncile din ţara noastră nu prea sunt dispuse să îşi asume riscuri investiţionale de aşa natură şi nici nu există un promoter al statului pentru astfel de proiecte care să se folosească de aceste pârghii din planul Juncker, în Bulgaria, în schimb, Banca pentru Dezvoltare (BDB) joacă un rol activ. Această instituţia este de stat a aprobat, spre exemplu, la începutul lunii octombrie, ofertele a 9 bănci pentru a mobiliza 300 de milioane de euro în cadrul unui program de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi care să funcţioneze în concordanţă cu Planul Juncker. BDB se implică alături de EIB, banca de stat bulgară punând la bătaie 50 de milioane de euro din această sumă pentru care îşi asumă un risc de creditare de 100% la o rată a dobânzii egală cu Euriborul. Scandenţa rambursării acestor împrumuturi este 2032

Bani mulţi în infrastructura de transport. Exemplul Slovaciei

Nu mai e nicio noutate că infrastructura rutieră şi feroviară din România este la pământ iar interesul guvernanţilor nu a fost decât să fluture drumuri pe hârtie. Trenul circulă la fel de încet ca pe vremea locomotivelor cu aburi iar dacă vrei să traversezi cu automobilul România dintr-un colţ în celălalt al ţării îţi ia vreo două zile.

Slovacia a obţinut pentru infrastructură o finanţare susţinută de EFSI de 427 de milioane de euro. În Bratislava, spre exemplu, se construieşte partea de sud a şoselei de centură pentru a reduce gradul de congestie al traficului din zona aglomerată a oraşului şi să îmunătăţească accesul la autostrăzile care pornesc din capitala Slovaciei. R7 va diminua numărul de accidente rutiere şi va reduce timpul petrecut în trafic. Proiectul este rodul unui parteneriat public-privat care include nu numai construcţia, ci şi 30 de ani de mentenanţă pentru această porţiune de centură ce se întinde pe 27 de kilometri. Este cel mai mare proiect de infrastructură din centrul şi estul Europei până la această dată finanţat prin EFSI.

Merită mai multă atenţie, însă, acest caz. România putea să se zbată să aplice cu un proiect similar: îmbunătăţirea centurii de sud a Bucureştiului. Proiectul a fost, însă, cvasi-abandonat.

În schimb, vecinii noştri de la Sud de Dunăre şi alte câteva state din Centrul Europei au înţeles că o infrastructură modernă şi bine întreţinută nu poate decât să ajute mediul de afaceri şi să contribuie la creşterea nivelului de trai. Cu 110 milioane de euro obţinuţi prin EFSI, Bulgaria îşi modernizează şoseaua de centură a Sofiei, un nod feroviar din Plovdiv şi îşi finanţează un studiu de fezabilitate pentru a conecta portul din Burgas la reţeaua TEN-T. Nu mai zic de Cehia, care a primit o finanţare de 275 de milioane de euro pentru a-şi îmbunătăţi reţeaua feroviară. Polonia, de-asemenea, este la un pas să obţină o finanţare importantă de 78 de milioane de euro pentru a îmunătăţi drumurile din oraşul Zabrze.

Spitale multe pe bani europeni

Un alt capitol la care stăm prost este infrastructura din sănătate. În România, doar reţeaua privată Regina Maria a pus mâna pe o finanţare de 15 milioane de euro. Dar, iată, ce-au făcut alte state din Uniunea Europeană cu bani din Planul Juncker.

În Polonia, BEI a extins un împrumut de 57 de milioane de euro pentru a finanţa reabilitarea unui spital din oraşul Torun. A fost primul parteneriat public-privat din această ţară care a beneficiat de susţinerea EFSI. Spitalul este proprietatea regiunii Kujawsko-Pomorskie.

În Irlanda se vor construi 14 centre de recuperare care vor îmbunătăţi accesul la serviciile sociale şi la asistenţa medicală primară iar costurile vor fi mult mai rentabile. În Spania, o companie privată va efectua cu banii obţinuţi prin EFSI operaţiuni de cercetare pentru a găsi noi modalităţi de a trata pacienţii bolnavi de Alzheimer şi de boli vasculare. Acest proiect va creea 14.000 de noi locuri de muncă. Olanda va primi o finanţare de 100 de milioane de euro pentru a construi un spital în Breda, având implicarea băncilor ING, Rabobank şi BNG. Creditul va fi restituit în 27 de ani. În Treviso, beneficiind de faptul că regiunea Venetto are un rating un al creditării iar sponsorii care au participat la acest proiect au avut o credibilitate puternică, italienii au obţinut 70 de milioane de euro de la EIB pentru reconstrucţia unui spital de stat.

Austria este în faza de evaluare pentru mai multe proiecte în domeniul sanitar. Vizează modernizarea spitalului Wilhelmine cu o finanţare propusă de la EIB de 55 de milioane de euro, implementarea unui program denumit „Spitalele din Viena 2030“, dar a cărui finanţare nu a fost făcută publică şi modernizarea unui spital regional din St. Poelten a cărui finanţare propusă din partea EIB este de 330 de milioane de euro.