Barilul de ţiţei Brent a coborât sub 49 de dolari, pentru prima dată în ultimii şase ani. Care sunt efectele pe plan mondial

OPEC a decis să nu reducă producţia, pentru a-şi proteja cota de piaţă în faţa producătorilor americani, care exploatează zăcăminte neconvenţionale

Cotaţia barilului de ţiţei Brent, tranzacţionat pe bursa de la Londra, a coborât luni sub pragul de 49 de dolari, pentru prima dată în şase ani, analiştii avertizând că noi scăderi sunt posibile pe fondul excesului de ofertă şi a cererii modeste, scrie BBC.

Producţia companiilor care exploatează zăcămintele de şisturi bituminoase din America de Nord a crescut furnizarea de gaze şi petrol, stimulând reducerea preţului. De asemenea, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis recent să-şi menţină nemodificat nivelul producţiei, pentru a-şi proteja cota de piaţă. Cartelul, care grupează 12 state membre, furnizează aproximativ 40% din petrolul mondial.

Analiştii de la Goldman Sachs estimează că în primul semestru din acest an cotaţia barilului de ţiţei se va situa la aproximativ 40 de dolari, preţ la care investiţiile în industria gazelor de şist din SUA vor fi întârziate. Producţia companiilor care exploatează zăcămintele de şisturi bituminoase din America de Nord a crescut furnizarea de gaze şi petrol, stimulând reducerea preţului.

De asemenea, încetinirea cererii pe plan global şi aprecierea dolarului faţă de alte monede au dus la scăderea preţului ţiţeiului.

Companiile aeriene beneficiază de pe urma declinului preţului la ţiţei. Luni, Lufthansa a estimat că anul acesta va plăti pentru combustibil cu 13% mai puţin decât prognoza anterior.

Preţul ţiţeiului, care a scăzut cu peste 50% faţă de iunie 2014, a afectat multe companii energetice. Dacă preţul barilului de ţiţei rămâne la aproximativ 55 de dolari, companiile energetice vor fi puternic lovite, ceea ce va afecta investiţiile, avertiza săptămâna trecută agenţia de evaluare financiară Moody's.

În timp ce pe partea ofertei producţia de petrol a Rusiei a atins un nivel record, iar exporturile de petrol ale Irakului au revenit la nivelul din anii 1980, cererea de petrol este scăzută, în condiţiile în care Europa se confruntă cu o criză a datoriilor, în Asia economia chineză încetineşte, iar Japonia se confruntă cu recesiunea.

Scăderea preţului petrolului a dus la o nouă depreciere a rublei, moneda rusă înregistrând azi un declin, de 2 procente, până la 62,85 de unităţi pe un dolar şi 74,53 de unităţi pentru un euro.

Rubla rusească s-a deprevciat anul trecut cu 40%, la care se adaugă un nou declin de 10% de la începutul acestui an. Banca Rusiei a fost nevoită să cheltuiască mai bine de 100 de miliarde de dolari pentru a apăra rubla şi a majorat dobânda de referinţă la 17%. 

Mai puteţi citi: