Trecerea la euro, din nou în dezbaterile politicienilor. Vosganian: „Integrarea României în zona euro este întotdeauna la şase ani faţă de momentul vorbirii“

Ţinta stabilită pentru trecerea la euro, anul 2015, nu a mai fost trecută în programul de convergenţă şi amânată la o dată necunocută FOTO Adevărul

Obiectivul aderării României la zona euro este întotdeauna la o distanţă de şase ani faţă de momentul vorbirii, dar este totuşi bine că există acest deziderat, întrucât se creează şi o disciplină, a declarat astăzi Varujan Vosganian, ministrul Economiei. Declaraţia vine în contextul în care România nu a mai inclus în programul de convergenţă o dată fixă pentru trecerea euro, dar premierul Ponta consideră că 2019 este un termen realist.

"Uite ce cred eu în legătură cu euro. Mi-aduc aminte că am văzut un film american în care până la urmă a câştigat un cal care nu era la fel de zdravăn ca ceilalţi. Care era explicaţia? Unul dintre copii a aflat că acelui cal îi plac hamsiile. Şi atunci s-a dus într-un loc la capăt şi i-a agitat o hamsie şi calul a zbughit-o şi a câştigat cursa. Ei bine, pentru noi intrarea în euro e ca hamsia din cursa aceea", a spus ministrul de resort.

El a precizat că este foarte bine să ne păstrăm această ţintă.

"Eu, când eram ministru în 2007, le povesteam românilor cum o să ne integrăm în euro în 2013. Vreau să vă spun că jumătate din obiectiv a fost îndeplinit, adică întotdeauna faţă de momentul în care vorbim integrarea în euro e la şase ani. Deci obiectivul a fost îndeplinit: în 2008, am intrat în 2014, acum în 2013 intrăm spre sfârşitul lui 2018", a adăugat Vosganian.

Ministrul a explicat că este foarte bine ca România să păstreze obiectivul de aderare pentru că aşa se creează şi o anumită disciplină, pentru că integrarea în zona euro adaugă, convergenţei nominale, convergenţa reală.

Vosgnaian a precizat că nu vom intra în zona euro decât atunci când vom atinge anumite standarde în ce priveşte nivelul de trai, calitatea mediului şi integrarea României în fluxurile internaţionale.

Aderarea României la zona euro a revenit în ultimele două săptămâni în atenţia guvernanţilor după ce, pentru prima dată, în programul de convergenţă trimis Comisiei Europene nu a mai fost inclusă o dată fixă privind trecerea la euro a României. Ultimul termen anunţat pentru aderarea României la zona euro a fost 1 ianuarie 2015. 

Premierul Victor Ponta a declarat că România va intra în zona euro atunci când va fi pregătită, dar că 2019 este un termen realist. 

"Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că...Eu cred că - nu ştiu dacă o să punem într-un document - un obiectiv de genul 1 ianuarie 2019 e un obiectiv destul de realist", a spus Ponta.

Opinia premierului nu coincide însă cu cea a preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele a declarat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enunţat 2019 ca nou termen sau chiar renunţarea la o dată fixă.

Majoritatea românilor nu îşi doresc o trecere la moneda unică europeană, arată celui mai recent sondaj „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“. Mai exact, 57% din români nu sunt de acord cu renunţarea la leu şi adoptarea monedei euro.

INSCOP interpretează că populaţia nu este pregătită să rişte o schimbare  a monedei, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a fost convingătoare în ceea ce priveşte evitarea crizei. În plus, la ezitările românilor contribuie şi impactul psiho-social negativ al crizei din Grecia.