Mesajul BNR către debitorii cu credite în franci elveţieni: „Nimeni nu ne poate cere ca, din empatie, să încălcăm legea“

Întrebat dacă are vreo stare de empatie, de înţelegere faţă de situaţia în care au ajuns unii debitori cu credite în franci elveţieni, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a admis că-i înţelege, dar a precizat că „BNR nu poate să încalce grosolan legea“.

Prima precizare a şefului BNR: Banca Naţională a României nu este abilitată prin lege să intervină în relaţiile contractuale dintre clienţi şi instituţiile de credit şi nici să supravegheze fiecare credit în parte. Mandatul băncii centrale fiind de supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit.

"Nu suntem abilitaţi prin lege să intervenim în relaţiile contractuale dintre clienţi şi instituţiile de credit. Ar fi şi o greşeală! Nicăieri în Europa nu se calcă în picioare contractele între părţi. (...) Nimeni nu ne poate cere ca din această empatie (faţă de clienţii cu credite în franci — n. r.) să încălcăm grosolan legea", a afirmat Isărescu.

A doua precizare: BNR nu are iniţiativă legislativă, însă Parlamentul poate să iniţieze şi să aprobe o lege care să dea posibilitatea intervenţiei într-un contract între două părţi private, dar cu asumarea riscurilor ce decurg dintr-o astfel de acţiune.

"Ar însemna asumarea riscurilor şi o reacţie absolut constituţională a băncilor privind riscurile şi costurile la care sunt supuse printr-o asemenea intervenţie legală. Aceste contracte au fost semnate de părţi private, sunt documente legale şi, dacă nu au fost semnate în condiţiile legii, există calea atacului în justiţie pentru clauzele ilegale. Nu avem nimic împotriva unei asemenea acţiuni, acele clauze să fie atacate în justiţie şi justiţia să îşi spună părerea", a spus Isărescu.

Francul elveţian nu e o monedă toxică

Guvernatorul BNR a atras atenţia că intervenţiile băncii centrale în cazul creditelor în franci elveţieni au apărut printre altele în urma catalogării francului elveţian, în plan public, ca fiind o "monedă toxică".

"Sunt mai mult de 100.000 de deţinători de franci elveţieni în România şi ei nu spun că au o monedă toxică în buzunare sau în conturile bancare", a subliniat el.

„Ademenirea“ nu e un termen agreat la BNR

Mugur Isărescu a adăugat că intervenţiile sale au vizat şi speculaţiile de tipul că persoanele care au luat credite în franci elveţieni au fost "momiţi" sau "ademeniţi" să ia astfel de credite.

"Noi, la BNR, nu putem să lucrăm cu asemenea termeni. În instanţă se poate dovedi. Am făcut aceste referiri din cauza faptului că mai toate acuzele la adresa BNR au o caracteristică: nu spun nimic concret", a precizat acesta.

În context, şeful BNR a explicat ce înseamnă supravegherea prudenţială care intră în sarcina BNR: "În cadrul supravegherii prudenţiale, BNR asigură condiţiile ca sistemul bancar să fie sigur şi stabil".

El a precizat că această supraveghere are două componente: macroprudenţială, la nivelul sistemului, şi microprudenţială, la nivelul fiecărei bănci în parte. Totuşi, banca centrală nu verifică fiecare credit în parte, a subliniat guvernatorul.

"Sunt vreo două milioane de credite în sistemul bancar, fiecare cu vreo 100 de clauze. Dacă am fi responsabili cu fiecare credit, de ce nu am da noi creditele?!", a mai spus Mugur Isărescu.