Lazea, BNR: Prima Casă a avut un rol social modest. Nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat

Lazea, BNR: Prima Casă a avut un rol social
modest. Nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget
către sectorul privat

Programul Prima Casă a avut un rol modest din punct de vedere social, iar el nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale Române (BNR), Valentin Lazea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit lui, continuarea acestui program, în condiţiile în care activitatea pieţei creditului s-a reluat, ridică probleme privind eficienţa efortului bugetar.

„Din punct de vedere social, programul «Prima casă»a avut un rol modest. Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor după venit arată însă o utilizare limitată a programului de către debitorii cu venituri reduse, similară situaţiei existente în cazul creditelor ipotecare standard. Singurul aspect social pe care acest program îl asigură este un acces mai mare al persoanelor tinere la achiziţionarea unei locuinţe, ponderea debitorilor cu vârste de până în 35 de ani fiind mai mare în acest caz”, se arată într-un caiet de studii realizat de Lazea.

Cu toate acestea, el consideră că programul nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat şi nu o formă de creştere a accesabilităţii persoanelor fizice la obţinerea de credite în vederea achiziţionării unei locuinţe.

Ce efecte ar putea avea continuarea programului

Creditele acordate prin acest program reprezintă o pondere importantă a fluxului nou de credite. În prezent, creditele acordate prin programul „Prima casă” totalizează 33 de miliarde lei, echivalent cu 4,5 la sută din PIB, septembrie 2016, pentru anul 2017 volumul de credite nou-acordate, conform plafonului de garanţii aprobat, este de 5 miliarde de lei.

„Continuarea acestui program, în condiţiile în care activitatea pieţei creditului s-a reluat (şi chiar se apropie de o evoluţie care ar putea pune probleme din punct de vedere al stabilităţii financiare), ridică probleme privind eficienţa efortului bugetar. Mai mult, poate produce distorsiuni în mecanismul de piaţă, băncile nefiind impulsionate în dezvoltarea de produse de creditare ipotecară cu risc redus în condiţiile existenţei acestui program care asigură un cost semnificativ mai mic datorită garanţiei de 50 la sută oferite de către stat”, avertizează oficialul BNR.

Lazea mai susţine că riscurile la adresa stabilităţii financiare, generate de programul „Prima casă”, pe lângă caracterul sistemic al acestuia (în prezent acesta reprezintă o treime din creditarea acordată populaţiei), sunt determinate de contribuţia acestuia la creşterea interdependenţelor dintre sectorul bancar şi cel de stat şi a celor dintre ciclul de credit şi cel al preţurilor imobiliare (inclusiv la nivel regional), precum şi de creşterea gradului de îndatorare (valoarea mediană a indicatorului pentru aceste credite era de 47 la sută, octombrie 2017). În plus, asimetria pronunţată a îndatorării (persoanele cu venituri scăzute şi care sunt cel mai probabil şi mai expuse unui şoc de venit în cazul unei evoluţii economice adverse au şi gradele cele mai mari de îndatorare) şi senzitivitatea ridicată a gradului de îndatorare la o posibilă modificare viitoare a ratei dobânzii (o creştere cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii determină un avans al gradului de îndatorare cu peste 10 puncte procentuale) contribuie la o creştere a riscului de credit al acestor expuneri, mai consideră el.

Executare silită îngreunată

În plus, potrivit lui Lazea, creditele acordate prin programul „Prima casă” îngreunează procesul de executare silită. Astfel, conform legislaţiei, creditele acordate prin acest program guvernamental sunt garantate cu o ipotecă legală de gradul I, constituită în proporţie de 50 la sută în favoarea instituţiei de credit finanţatoare şi de 50 la sută în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.

În cazul în care debitorul unui credit acordat prin programul „Prima casă” nu îşi onorează obligaţiile de plată, spre deosebire de un credit care nu este acordat prin acest program, banca nu are dreptul să iniţieze direct procedurile de executare a garanţiei ipotecare, trebuind să solicite ANAF derularea procedurii de executare.

 

citeste totul despre: