E nevoie de mai mulţi bani la buget? Există şi alte soluţii în loc de Split TVA, care nu ar mai trebui amânate

O colectare mult mai bună a TVA ar putea fi realizată prin conectarea caselor de marcat electronice, creşterea sancţiunilor pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, majorarea redevenţelor ori impozitarea multinaţionalelor în ţara unde îşi desfăşoară activitatea, proiecte a căror aplicare a tot fost tergiversată, consideră deputatul independent Remus Borza.

Controversatele măsuri anunţate în Programul de guvernare au strânit ample nemulţumiri din partea sindicatelor şi patronatelor, o mare parte dintre acestea având drept rezultat scăderea încrederii în Executiv, nicidecum sporirea colectării taxelor la buget.

România înregistrează o evaziune fiscală la TVA de 37%, cea mai mare din Europa. Anul trecut din 19 miliarde euro TVA de colectat, au ajuns la buget doar 11,7 miliarde eruo. Anul acesta, din 254 miliarde lei venituri estimate, pe primele 6 luni, ANAF a strâns în visteria ţării doar 117 miliarde lei. 

„Ca să atingă ţintă bugetată, ar trebui să colecteze în semestrul 2 cu 17 % mai mult. Misiune imposibilă pentru o instituţie hiperbirocratizată şi nereformată. Cele 7 miliarde euro necolectate din TVA ar acoperi toate găurile, deficitele şi nevoile din buget. Ar acoperi în primul rând creşterea cheltuielilor de personal din anul 2017 cu 12 miliarde lei faţă de anul trecut, respectiv de 57 la 69 miliarde lei şi creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială de 10 miliarde lei, de la 81 la 91 miliarde lei”, susţine Borza. 

Arătând că este de acord cu preocuparea MF şi ANAF de a lua măsuri privind o mai buna colectare a veniturilor bugetare, deputatul spune însă că ultimele măsuri avansate de Guvern - Split TVA sau taxa ori contribuţia de solidaritate – „vor ajuta la fel de mult Executivul precum au ajutat şi defunctele propuneri lansate în spaţiul public în ultimele luni: impozit pe gospodărie, impozit pe venitul global, impozit pe cifra de afaceri, translatarea contribuţiilor de la angator la angajat, naţionalizarea Pilonului 2 de pensii”. 

Casele de marcat electronice ar trebui impuse de la 1 ianuarie, nu din vara anului 2018

Ca soluţie alternativă pentru Split TVA, deputatul a propus urgentarea implementării câtorva măsuri, amânate succesiv în ultimii ani. În opinia acestuia, măsura privind casele de marcat electronice şi conectarea acestora la serverul ANAF ar trebui aplicată de la 1 ianuarie 2018. „Deşi această măsură trebuia să intre în efectivitate la 1 ianuarie 2015, ea a fost amânată de 3 ori”, a afirmat Borza.

Ultimele modificări legislative au fost făcute în prima parte a lunii octombrie 2017: pentru utilizarea exclusivă a caselor de marcat cu jurnal electronic termenul comun este 1 iunie 2018, pentru firmele mari şi pentru firmele mijlocii; firmele mici au termen 1 august 2018 să treacă şi ele la casele de marcat cu jurnal electronic.

4  miliarde euro pot fi strânse din impozitului perceput multinaţionalelor

O altă soluţie la Split TVA ar fi, potrivit lui Borza, implementraea cu 1 ianuarie 2018 în legislaţia internă a Directivei Europene 1164/2016 prin care multinaţionalele sunt obligate să plătească impozit în ţara în care realizează venit. „Prin această măsură se limitează practicile multinaţionalelor de externalizare a profitului prin preţuri de transfer, împrumuturi acordate de societăţile mamă, cu dobânzi prohibitive şi alte metode de „optimizare  fiscală”. Impactul acestei măsuri ar fi de plus 4 miliarde euro la buget”, consideră deputatul.

Un proiect de act normativ în acest sens există din octombrie 2016, la 3 luni după ce a fost adoptată Directiva. România nu a transpus-o încă, având termen până la sfârşitul anului 2018.

România percepe redevenţe petroliere de 3,5%. În statele arabe unt de 80 - 90%

Modificarea regimului redevenţelor este o altă soluţie prin care se pot strânge mai mulţi bani la buget. „Prin contractul de privatizare încheiat în 2004, OMV Petrom a beneficiat timp de 10 ani de un nivel redus al redevenţei, respectiv de 3,5 % raportat la un preţ fix de 26 dolari barilul de petrol. Or, în intervalul 2004-2014 (...)  preţul barilului nu a fost sub 100 de dolari. Deşi această clauză detrimentală statului român a expirat în 2014, niciunul din guvernele care s-au succedat de atunci nu a majorat redevenţele către OMV Petrom sau alte companii  care exploatează resursele ţării”, menţionează Borza, precizând că impactul acestei măsuri ar fi de plus 200 milioane euro la buget.

În prezent, există un proiect care prevede modificarea redevenţelor, dar care păstrează cotele, schimbând doar modul de calcul şi preţul de referinţă. Impactul nu este cel scontat. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere de circa 1 miliard de lei (225 milioane de euro).

Nivelul redevenţelor plătite în România este infim în raport cu cele plătite în statele arabe, unde companiile plătesc între 80 şi 90 la sută din costul final al petrolului. Companiile care extrag petrol din Irak plătesc statului o redevenţă de 90% din costul final, cele din Arabia Saudită - 85%, iar cele care activează în Libia 80%.

Pedepsele pentru evaziune fiscală ar trebui să fie între 10 şi 20 ani

Borza consideră că prin înăsprirea legislaţiei privind combaterea evaziunii fiscale şi a spălării banilor, respectiv asimilarea acestora cu infracţiuni de crimă organizată, s-ar descuraja astfel de practici. El spune că pedepsele ar trebui să fie între 10 şi 20 ani închisoare, şi să se aplice confiscarea  extinsă a averii. Impactul ar fi de plus 300 milioane euro la buget. 

S-ar impune şi efectuarea unor campanii de informare care să ducă la  creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor în ceea ce priveşte plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului.