Curtea de Conturi arată de ce a ajuns Sănătatea în agonie

Curtea de Conturi arată de ce a ajuns
Sănătatea în agonie

Bâlbele birocratice au făcut ca Ministerul Sănătăţii să piardă fonduri nerambursabile de peste două miliarde lei. În perioada 2011-2015, ministerul a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate circa 95 lei/locuitor. Raportat la populaţie, gradul de dotare cu aparate computer tomograf este de 1,1 la 100.000 locuitori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Auditul Curţii de Conturi privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel naţional în perioada 2011-2015 a scos la iveală dezinteresul oficialilor din Ministerul Sănătăţii: nu numai că nu a accesat fondurile nerambursabile puse la dispoziţie de UE, dar chiar şi când statul a obţinut împrumuturi de la BEI şi BIRD, ministerul a păstrat banii în cont preferând să primească o dobândă de 22 de ori mai mică decât cea plătită de Ministerul Finanţelor.

Potrivit Curţii de Conturi, în perioada 2011-2015, au fost efectuate trageri efective de la BEI şi BIRD în sumă de 37 milioane de euro (aproximativ 165 milioane de lei). „Astfel, în timp ce MS nu a utilizat sumele disponibile existente în cont, pentru care a încasat o dobândă de doar 1,6 milioane lei, statul român a plătit prin Ministerul de Finanţe, pentru serviciul datoriei publice externe aferente celor două împrumuturi, dobânzi în valoare de 7,8 milioane euro (7,6 milioane euro sub formă de dobândă şi respectiv 0,2 milioane euro comisioane de angajament), respectiv 35 milioane lei în echivalent”, se arată în raport.

Peste 2 miliarde lei nefolosite

Potrivit Curţii, în perioada amintită MS nu a luat măsurile necesare cu privire la accesarea şi derularea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă, a condus la atât la pierderea unor finanţări din fonduri europene, în valoare 

 

Un medic la 403 de locuitori

Accesul la serviciile de sănătate este împiedicat, în plus, şi de lipsa cadrelor medicale. Numărul de medici şi de asistenţi medicali pe cap de locuitor este foarte scăzut în comparaţie cu media UE, respectiv 248 de medici la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 347. Asta înseamnă de fapt un medic la 403 locuitori. De asemenea, sunt doar 601 asistenţi medicali la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 836.

 

Țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate

Și statisticile confirmă datele Curții de Conturi. Potrivit raportului „România în Uniunea Europeană”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), România este ţara membră a Uniunii Europene care are, de departe, cea mai mare mortalitate infantilă, care cheltuieşte cel mai puţin pentru sănătatea populaţiei. Astfel, România avea anul trecut 7,6 decese la 1.000 născuţi-vii, de peste două ori mai mare faţă de media UE, de 3,6 /1.000 născuţi-vii. De asemenea, România este şi ţara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate, cu 5,14% din PIB, potrivit datelor pentru 2014.

de 79 milioane de lei cât şi la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane de lei, din fondul regional (POR 2007-2013). „Neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii şi modelării serviciilor şi infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei, din fondul regional (POR 2014-2020)”, potrivit raportului. În total, o pierdere de 2,016 miliarde lei.

Pe de altă parte, raportul arată că în perioada amintită MS a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate 5,07 milioane lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente. „Raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2011-2015, a rezultat faptul că Ministerul Sănătăţii a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puţin comparativ cu necesităţile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate”, se arată în raport.

Doar 13,4% din bani au ajuns la programele de sănătate

Curtea de Conturi relevă un alt aspect îngrijorător: din veniturile proprii încasate de către MS s-au asigurat în principal transferuri către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), respectiv în procent de 31,25%, plăţile pentru bunuri şi servicii fiind în procent de 18,72%, iar pentru acţiuni şi programe de sănătate au fost efectuate plăţi din aceste resurse în procent de 13,42%.

Pentru finanţarea cheltuielilor de capital şi a transferurilor de capital, plăţile efectuate au fost în procent de 24,02% din totalul încasărilor, în condiţiile în care an de an solicitările de finanţare ale unităţilor sanitare au depăşit atât propunerile de finanţat ale MS cât şi alocările de sume efective în această perioadă.

„Prin urmare, gradul de finanţare a investiţiilor a fost cu mult sub cel solicitat de către unităţile sanitare, întrucât faţă de o medie a solicitărilor unităţilor sanitare (raportate în programul de investiţii) în sumă de 4.358 milioane lei, în perioada 2011-2015 au fost realizate plăţi pentru investiţii (transferuri de capital şi cheltuieli de capital), în sumă de 1.719 milioane lei, respectiv un procent de numai 39,4%.

MS putea cumpăra 72 aparate RMN                   

Potrivit auditului Curţii, MS a menţinut în soldul contului de disponibil aferent veniturilor proprii în medie/an (2011-2015) suma de 180 milioane lei, sumă care ar fi putut fi alocată pentru finanţarea investiţiilor în sistemul de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, actualizată.

Disponibilul din cont al veniturilor proprii a înregistrat cel mai înalt nivel la finele anului 2015, cînd a ajuns la suma de 522 milioane lei.

Din această sumă neutilizată, s-a estimat că în cazul utilizării acesteia se puteau achiziţiona 72 aparate tip RMN, având în vedere un preţ mediu de achiziţie în sumă de 7,2 milioane lei/aparat RMN care a fost calculat în funcţie de plăţile efective cuprinse între 4,2 şi 10,4 milioane lei/aparat de tip RMN, efectuate pentru achiziţia unor astfel de echipamente medicale.

„MS a optat să menţină disponibilul din venituri proprii în cont, încasând în perioada analizată o dobândă în sumă de numai 1,6 milioane lei (disponibilul mediu anual înregistrat a fost de 180 milioane lei)”, susţinea Curtea de Conturi.

0,08 aparate computer tomograf pentru fiecare spital

Ţinând cont de cele 375 unităţi sanitare subordonate MS şi UAT, Curtea a concluzionat că MS a finanţat achiziţia unui număr mediu de 0,08 aparate CT/unitate sanitară.

Cu privire la dotarea cu aparatură de înaltă performanţă, la data de 31.12.2015 unităţile sanitare din Bucureşti deţineau cea mai mare pondere din totalul aparatelor medicale de înaltă performanţă, respectiv 22 de CT dintr-un număr de 102 aparate (21%) şi 23 aparate de tratament prin radiaţii dintr-un număr de 67 la nivel naţional (34%).

44,62 milioane lei aruncaţi pe un sistem informatic

Ministerul Sănătăţii nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România şi BIRD. Acest lucru a dus ”atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat şi nu a fost pus în funcţiune cât şi la ineficienţa investiţiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către Ministerul Sănătăţii în valoare de 114.839 mii lei”.

 

citeste totul despre: